Groenlanda este mult mai valoroasă decât crede Trump

Acum patru ani, locuitorii satului Narsaq, din sudul Groenlandei, au obținut o victorie răsunătoare împotriva companiei australiene Energy Transition Minerals. Aceștia reușiseră să oprească brusc exploatarea zăcământului de uraniu, fluorină și zinc de la Kvanefjeld, situat la doar câțiva kilometri distanță — un proiect care amenința să polueze regiunea pe termen lung. Ministrul Resurselor Naturale, Naaja Nathanielsen, profitase chiar de ocazie pentru a interzice definitiv exploatarea minelor de uraniu pe întreg teritoriul groenlandez, în numele protecției mediului.

Locuitorii din Narsaq nu aveau niciun motiv să creadă că deciziile luate la Nuuk, capitala Groenlandei, ar putea fi eventual repuse în discuție la Washington.

Între timp însă, amenințarea a devenit tot mai clară. Și nu doar prin declarațiile brutale ale președintelui american, conform cărora preluarea controlului asupra Groenlandei ar fi o „necesitate absolută” pentru Statele Unite. În realitate, oamenii lui Trump acționează în țară de luni de zile, în special pentru a pune mâna pe resursele naturale ale acesteia, așa cum a demonstrat o anchetă a cotidianului Politiken, tradusă de Courrier International.

Teoretic, subsolul groenlandez adăpostește bogății considerabile. Începând cu majoritatea metalelor necesare procesului de decarbonizare: cobalt, grafit, litiu, nichel, zinc și altele. Cu toate acestea, până în prezent, foarte puține proiecte de extracție au fost demarate. Pe site-ul de știri europene Euractiv, jurnalistul danez Magnus Lund Nielsen explică acest lucru prin lipsa infrastructurii: „Companiile miniere nu se pot mulțumi doar cu săpatul; ele trebuie să construiască totul de la zero, chiar și drumurile și porturile.”

15:05 • NECONVENTIONAL

Trump, despre „viziunea” fotografilor săi: „Mă faceți să par puțin gras. Asta mă supără”

16:38, 07.01.2026 • Internațional

Trump anunță transferul a până la 50 de milioane de barili de petrol din Venezuela către SUA

Totodată, contrar ideii preconcepute, topirea calotei glaciare cauzată de încălzirea globală nu ușurează lucrurile. O mare parte din teritoriul groenlandez se află pe permafrost — un amestec de gheață și materie organică ce devine extrem de instabil în caz de dezgheț. „Este un teren complicat pentru construirea infrastructurii. Solul fuge, la propriu, de sub picioare”, subliniază geograful Asa Rennermalm în revista Time.

Din acest motiv, Paul Bierman, geolog la Universitatea din Vermont, consideră că boom-ul minier nu va avea loc prea curând. El califică majoritatea proiectelor discutate drept simple „himere” și vede în acest lucru o veste bună. Asta deoarece cea mai mare bogăție a Groenlandei este calota sa glaciară. „Dacă aceasta se topește, nivelul mărilor va crește cu 7 metri la nivel global. Zeci sau chiar sute de milioane de oameni vor fi nevoiți să părăsească orașele și zonele de coastă. O catastrofă care va costa mii de miliarde de dolari.” Pe scurt, explică el în Der Spiegel, „nu trebuie să exploatăm Groenlanda, ci trebuie să o protejăm”.