Guvernul a găsit portița prin care evită majorarea salariului minim

Guvernul României se pregătește să amâne aplicarea, în 2026, a legii care transpune directiva europeană privind salariul minim european. Potrivit surselor Profit.ro, măsura urmează să fie inclusă într-una dintre ordonanțele „trenuleț” de final de an, prin care Executivul va proroga anumite prevederi legislative înainte de aprobarea bugetului.

Legea, adoptată și intrată în vigoare în 2024, stabilește că salariul de bază minim brut pe țară trebuie să reprezinte între 47% și 52% din câștigul salarial mediu brut. Aplicarea formulei ar fi condus la o creștere a salariului minim, cu valori orientative între 4.319 și 4.778 lei, comparativ cu nivelul actual de 4.050 lei. Însă premierul Ilie Bolojan a menținut aceeași poziție exprimată încă de la Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social: salariul minim va rămâne neschimbat.

Bolojan justifică înghețarea salariului minim prin riscul alimentării spiralei inflaționiste, creșterea presiunii asupra micilor afaceri și pierderi de locuri de muncă în sectoare precum HORECA, industria mobilei sau industria ușoară. De asemenea, șeful Executivului a subliniat că majorarea salariilor bugetarilor și indexarea pensiilor nu vor avea loc în 2026, urmând să fie reluate abia din 2027.

În opoziție, sindicatele au prezentat argumente pentru majorare, care evidențiază nevoia de protejare a puterii de cumpărare pentru angajații cu venituri reduse. Potrivit calculelor prezentate, aproximativ 2,03 milioane de salariați cu normă întreagă (37,9% din total) câștigă între 4.050 și 4.581 lei, adică sub jumătate din câștigul salarial mediu de 9.002 lei înregistrat în august 2025. Aplicarea formulei legale ar fi generat creșteri reale ale salariului minim între 2,1% și 7% în perioada 2026–2029, iar menținerea la nivelul actual ar conduce la o pierdere a puterii de cumpărare de până la 11,7% pentru cei plătiți cu salariul minim.

07:20 • Apărare

Ilie Bolojan, ultimatum pentru USR: Data limită pentru numirea noului ministru al Apărării după scandalul demisiei lui Moșteanu

15:36, 09.12.2025 • POLITICĂ

Surse: PSD i-a cerut premierului Ilie Bolojan să o demită pe Diana Buzoianu! Cum a răspuns ministrul USR

Premierul susține că menținerea salariului minim la nivelul actual este conformă contextului economic, ignorând însă datele privind creșterea productivității reale a muncii în România. În ultimii 25 de ani, salariul minim a crescut cu 3.950 lei, iar numărul mediu de salariați a urcat cu circa 863.000, scăderi fiind înregistrate doar în perioade de criză (2001–2004, 2009–2011 și 2020). În plus, productivitatea reală orară a forței de muncă a crescut cu 28,8% în ultimii 10 ani, mult peste media UE de 5,5%, ceea ce ar permite majorarea salariului minim fără a pune în pericol competitivitatea.

În timp ce patronatele susțin menținerea salariului minim sau propun valori apropiate de nivelul minim calculat legal (4.319 lei), federațiile sindicale au avansat creșteri între 4.350 și 4.500 lei, unele variante incluzând scutirea de impozit pentru suma suplimentară. Această dezbatere arată tensiunea dintre dorința Guvernului de a evita impactul asupra costurilor companiilor și necesitatea protejării angajaților cu venituri mici.

Pe fondul acestor discuții, Guvernul va adopta ordonanțele „trenuleț” de la finalul anului, care vor proroga legea privind majorarea salariului minim, evitând astfel aplicarea obligației legale. Potrivit premierului, aceste ordonanțe vor include și alte măsuri fiscale și legislative menite să „reabiliteze” cadrul economic, însă prorogarea legii privind salariul minim va avea un efect imediat asupra a milioane de angajați din România.

Salariul minim pe economie pentru 2026 va rămâne cel puțin la nivelul actual, 4.050 lei, în ciuda formulei legale și a recomandărilor sindicatului. Guvernul folosește ordonanțele „trenuleț” ca subterfugiu pentru a amâna aplicarea legii, în timp ce argumentele economice și sociale pentru creștere rămân ignorate.