Guvernul accelerează reforma pensiilor speciale. Bolojan: Nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani

Guvernul a decis să își angajeze răspunderea pe proiectul de modificare a pensiilor de serviciu, o reformă considerată esențială atât pentru corectarea inechităților sociale, cât și pentru menținerea accesului la fondurile europene din PNRR. Premierul Ilie Bolojan a explicat în plenul Parlamentului rațiunile din spatele procedurii rapide, subliniind că România riscă efecte economice severe dacă noul cadru legislativ nu este adoptat în timp util.

Reforma pensiilor speciale, asumată de Guvern

Premierul Bolojan a anunțat în Parlament că Executivul utilizează procedura de angajare a răspunderii pentru modificarea legislației privind pensiile de serviciu, precizând că proiectul include schimbări semnificative pentru sistemul de pensionare al magistraților.

Prim-ministrul a menționat că Guvernul a primit și avizul Consiliului Superior al Magistraturii, chiar dacă acesta nu este favorabil.

„Avem și avizul CSM, de data aceasta. E adevărat, negativ. Proiectul crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă de la 25 de ani la minim 35 de ani. Nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani. Introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net.

Astăzi pensia este cât ultimul salariu. Față de primul proiect extinde perioada de tranziție de la 10 la 15 ani. În fiecare an, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus”, a explicat premierul Ilie Bolojan.

16:19 • POLITICĂ

Mesaj solemn, final tensionat. Premierul Ilie Bolojan cere responsabilitate națională, dar pleacă huiduit din Parlament

18:17, 28.11.2025 • POLITICĂ

Triplă decizie majoră a Guvernului: pensiile magistraților, bugetul și super-agenția statului

Primele motive ale angajării răspunderii: corectarea inechităților

Premierul a subliniat că una dintre principalele justificări pentru reformă este corectarea diferențelor mari dintre categoriile profesionale.

Bolojan a explicat că pensionările la vârste de sub 50 de ani și nivelul pensiilor calculate la valoarea ultimului salariu generează tensiuni sociale și nemulțumiri majore. După această clarificare este introdus citatul exact.

„Nicăieri nu există pensionări la 48-50 de ani și pensie cât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi, care țin benzile de producție, funcționarii care-și fac datoria corect nu se simt respectați”, a spus premierul.

Al doilea argument: presiunea pe economie și necesitatea sustenabilității

Șeful Guvernului a explicat că România se confruntă cu un număr redus de persoane active raportat la populația totală, fapt care pune presiune pe finanțele publice și pe sistemul de pensii. El a arătat că menținerea pensionării anticipate în rândul unor categorii profesionale este nesustenabilă și afectează întreaga economie.

„Suntem pe penultimul loc în UE ca cetățeni activi implicați în economie. Trebuie să avem mai mulți oameni implicați în economie. Acest proiect răspunde acestei realități, cu garanția unui sistem de pensii sustenabil”, a explicat premierul.

Premierul a precizat că reforma pensiilor speciale reprezintă un angajament asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar neadoptarea la timp a modificărilor ar putea afecta accesarea fondurilor europene.

El a subliniat că angajarea răspunderii este utilizată tocmai pentru a evita blocaje care ar pune România într-o poziție financiară vulnerabilă.

„Corectarea acestei nedreptăți este jalon în PNRR. Odată cu demararea procedurii de asumare a răspunderii, credem că sunt respectate condițiile astfel încât România să acceseze banii din fondurile europene”, a punctat Bolojan.