Guvernul Cubei a rezistat 67 de ani. Va cădea sub presiunea lui Trump?
La începutul anului 2026, administrația președintelui american Donald Trump a lansat o ofensivă economică și diplomatică fără precedent împotriva Cubei, intensificând presiunile asupra regimului comunist de la Havana și vizând izolarea completă a insulei de piețele externe.
Strategia SUA și măsurile-cheie
Un element central al ofensivei este Ordinul Executiv privind Petrolul, semnat la 29 ianuarie 2026, prin care Cuba este declarată „amenințare extraordinară la adresa securității naționale a SUA”. Ordinul permite aplicarea de tarife vamale punitive statelor care furnizează petrol Cubei, vizând direct Mexicul și alte țări care au continuat să alimenteze insula după prăbușirea exporturilor din Venezuela, scrie The New York Times.
Casa Albă a justificat măsurile prin acuzații neconfirmate public, potrivit cărora Havana ar oferi refugiu unor grupări precum Hezbollah și Hamas și ar găzdui facilități de spionaj rusești. În paralel, Washingtonul ia în calcul o posibilă blocadă navală totală. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că obiectivul administrației este „schimbarea de regim”, afirmând că Cuba „este pe ultimul drum”.
Totodată, Departamentul de Stat a anunțat un ajutor umanitar de 6 milioane de dolari, constând în alimente și lămpi solare, distribuite prin Biserica Catolică, pentru a atenua efectele penuriei de energie asupra populației.
Situația internă în Cuba
Cuba traversează cea mai gravă criză economică de la „Perioada Specială” din anii ’90:
- Criza energetică: lipsa combustibilului a provocat pene masive de curent. În estul insulei, rețeaua electrică a cedat complet pentru perioade îndelungate, afectând locuințe și unități industriale.
- Penuria alimentară: rațiile de stat au fost reduse semnificativ, iar produsele de bază, precum pâinea, lipsesc din magazine. Populația gătește în mare parte la cărbune.
Președintele Miguel Díaz-Canel a condamnat măsurile americane, acuzând SUA de „sufocarea” populației cubaneze sub pretexte nefondate. Deși a menționat deschiderea la dialog pe teme precum migrația și traficul de droguri, liderul cubanez a subliniat că Havana „nu va negocia sub presiune”. Armata cubaneză a difuzat materiale video cu antrenamente pentru a face față unei posibile invazii.
Impact regional și riscuri umanitare
Presiunea asupra Mexicului și altor furnizori de petrol a accelerat criza energetică, iar comunitatea cubanezo-americană din Florida a reacționat cu optimism, sprijinind politica administrației Trump. Totuși, politica americană față de imigrația cubaneză rămâne contradictorie, incluzând intensificarea deportărilor.
Experții avertizează că o oprire completă a importurilor de combustibil ar putea paraliza agricultura, distribuția de apă și funcționarea spitalelor, generând un exod masiv de refugiați către coastele americane.