Guvernul de Mâine pe Mâine: ministerul Viitorului Perfect și cabinetele care trăiesc exclusiv din promisiuni

Alegerile s-au terminat, țara și-a găsit din nou echilibrul instabil și, conform noii doctrine național-suveraniste, România nu mai are nevoie de 20 de ministere. Prea multă risipă, prea multă logică. Patru-cinci ministere sunt de-ajuns, dar fiecare cu atribuții vaste, program nedefinit și buget ascuns sub covor.

Pentru uzul cetățenilor care cred că deja „s-a făcut ceva” doar pentru că au auzit-o la televizor.

Ministerul Țării

Aici se ocupă ei de tot ce ține de „țară”. Fără alte detalii. Este un minister simbolic, dar cu o siglă foarte mare și un steag foarte mic. Sediul e într-un conac naționalizat, paznicul e în costum popular, iar secretarii de stat au o obligativitate: să înceapă orice comunicat cu expresia „noi, românii, dintotdeauna am știut că…”.

Ministerul lui Călin

Un minister construit integral în jurul unei singure persoane. Are atribuții nedefinite, dar extrem de importante: „să vegheze asupra purității gândirii geopolitice” și „să facă legătura cu energiile ancestrale”. Birourile sunt decorate cu trunchiuri de copac și copii după hărți vechi ale Daciei, iar toate telefoanele au ton de apel „Dumnezeu iubește România”.

Ministerul Chestiilor Minore

Aici se gestionează „fleacurile” – pensii, salarii, educație, sănătate, administrație. Tot ce nu contează. Este singurul minister fără secretar de stat – toate dosarele se plimbă de la un birou la altul până se autoarhivează. Nu răspund la e-mailuri, dar trimit uneori pliante cu lozinci scrise cu font Comic Sans.

Ministerul Chestiilor Care Merită Atenție

Adică exact opusul celui de mai sus. Aici se discută doar subiecte importante, dar cu atenție limitată: atacuri imaginare la suveranitate, teoriile despre cum vaccinul activează rețele 5G, studii despre cum globalismul provoacă reumatism. Ședințele se țin în direct pe TikTok, iar angajații sunt plătiți în monede de argint simbolic, „ca în vremurile bune”.

Iar în vârful piramidei: Ministerul Viitorului Perfect

Cel mai promițător minister al tuturor timpurilor. La propriu.

A fost creat pentru a da un răspuns final întrebării: „Când se va face, dom’le, ceva în țara asta?”

Acest minister nu administrează nimic concret. Nu are atribuții în prezent și nu intervine în trecut. El acționează exclusiv la timpul viitor – dar perfect, adică deja realizat, doar că nu se vede încă. O subtilitate filozofică, înțeleasă doar de cei care au absolvit Academia de Gândire Circulară de la Sarmizegetusa Nouă.

• Organigramă

• Ministrul Viitorului Perfect: o prezență holografică. Nu are nume, nu are chip. Vorbește în enunțuri cu verbe la viitorul anterior: „vom fi reușit să implementăm”, „se va fi realizat”, „rezultatele vor fi fost obținute”.
• Direcția Generală de Promisiuni Repetate: aici se redactează programele guvernamentale în care aceeași autostradă apare desenată din 2007 încoace, dar cu o linie nouă de fiecare dată.
• Biroul de Trecere a Vremii: funcționari care completează hârtii și mută termenele de implementare până dispar complet din uz.
• Compartimentul de Viziuni Strategice Retroactive: responsabil cu a demonstra, post-factum, că nimicul a fost de fapt o strategie subtilă.

• Sediul

Este într-o clădire neterminată din zona fostului Proiect de Reconstrucție Națională. La intrare scrie: „Aici va fi fost cândva construit Centrul Național al Viitorului”, iar înăuntru se lucrează simbolic, cu hârtii goale și stampile fără tuș.

• Mod de operare

Ministerul Viitorului Perfect nu publică legi sau ordine de ministru. Publică doar intenții, redactate sub forma unor comunicate circulare:

„Vom fi reușit să demarăm o reformă profundă a sistemului agroalimentar, care se va fi concretizat prin rezultate măsurabile într-un context care urmează a fi stabilit.”

Este și singurul minister cu un oracol oficial – un bătrân cu barba lungă care trage din când în când câte o propoziție oraculară: „autostrada va fi fost terminată în forma pe care nu o putem încă înțelege”.

• Misiune

Scopul fundamental al ministerului este să ofere răspunsuri liniștitoare și vagi. El există pentru a calma poporul în fața realității. Exemple de răspunsuri standard oferite la solicitările presei:

• „Totul va fi fost deja planificat.”
• „Lucrurile se vor fi mișcat într-o direcție care va fi fost deja asumată.”
• „Vom fi fost pregătiți pentru orice.”

Epilog logic: țara viitorului a uitat prezentul

România guvernată de acest Cabinet Suveranist Post-Electoral este o țară în care lucrurile nu se întâmplă, dar s-au petrecut deja — doar că în alt plan al realității. Promisiunea este eternă, iar acțiunea e facultativă.

Iar Ministerul Viitorului Perfect este garanția supremă că nimic nu se face, dar totul e bifat.

La închiderea ediției!

Iată că ne-a sosit și o descriere valoroasă a ceea ce va însemna Ministerul lui Călin:

Pe scurt, e vorba despre instituția absolută pentru armonizarea cosmică a suveranității energetice cu geopolitica ancestrală daco-celestă.

Într-un sistem birocratic normal, ministerele au atribuții clare. Dar Ministerul lui Călin nu funcționează în dimensiunea asta. El există simultan în plan fizic, eteric și trans-instituțional. E un organism vâscos și imaterial, cu peste 400.000 de angajați, dintre care aproximativ 387.000 nu știu că lucrează acolo. Restul — știe Călin.

Ministerul lui Călin

Sediul

Ministerul ocupă 12 clădiri energetice în formă de spirală, construite din piatră dacică regenerabilă și sticlă care filtrează radiațiile globaliste. Nu sunt legate de curent electric. Ele funcționează pe bază de frecvență vibrațională suveranistă și râsete de copii neînregistrați în sistem. La intrare, în loc de stemă, este un triunghi inversat cu chipul stilizat al lui Călin, privindu-se pe sine într-o oglindă de obsidian.

Structura ministerului

• Direcția Generală de Geopolitică Mistică

Aici se traduce realitatea în runele daco-atlantice. Se cartografiază coridoarele energetice care trec prin Bucegi, Cluj și Stockholm. Angajații analizează „ce a vrut să spună lumea”, dar doar după consultarea tabloului „Luceafărul din geodome”.

• Direcția de Legi Nescrise și Constituții Cosmice

Responsabilă cu redactarea Constituției Idealului Neîntrupat, scrisă în alfabet getic pe foi de foiță de argint. Se respinge orice lege venită de la Bruxelles ca fiind nearmonizată cu vibrația originară a nației. Aici se votează prin levitație și se semnează cu ochii.

• Direcția de Arbori și Înțelepciune

Fiecare angajat primește un brad personal și o zi de tăcere pe lună. Toate deciziile sunt luate după consultarea cu Stejarul Mamă. S-a încercat digitalizarea direcției, dar internetul a refuzat pur și simplu conexiunea.

• Agenția Națională de Corespondență cu Marii Inițiați

Ține legătura telepatică cu „străbunii”, „extratereștrii de lumină” și „ființele albastre care supraveghează tranziția galactică”. Toate faxurile sunt retrogradate în limba de lemn ritualică.

Personalul

• Miniștrii sunt 12, așezați în cerc, fiecare purtând un cordon de sfoară inițiatică și un lănțișor cu piatră de râu. Dar nimeni nu vorbește în afară de Călin.
• Angajații nu au carnete de muncă, ci diagrame karmice.
• Nu primesc salarii, ci bonuri pentru vibrații. Unele se pot transforma în pastă de susan energetic sau în drept de recitit Manifestul Verticalității Dacice.

Misiune

Ministerul lui Călin nu rezolvă nimic în sens birocratic. El curăță structurile statului de influențe străine prin respirație conștientă. Scopul final este reinstaurarea Legii Duhului peste toate celelalte legi. Documentele emise nu sunt semnate, ci șoptite la urechea destinului.

Toate inițiativele sunt denumite „proces de deșteptare”, indiferent dacă e vorba de agricultură, educație sau canalizare. În fiecare luni, Ministerul are o ședință de realiniere energetică, unde se adună cei 400.000 de angajați spirituali și intonează mantra:

„Eu sunt România din mine și nimeni nu mă guvernează fără acordul vibrației primordiale.”

Raportări

Nu există. Ministerul nu trimite rapoarte. Doar semnale. Unele apar sub formă de cearcăne, altele ca furnicături naționale. Când populația întreabă ce s-a realizat concret, Ministerul răspunde:

„Realizarea s-a realizat prin nerostire.”

Vom fi din nou ce-am fost și ce nu vom fi fost niciodată!

Ministerul lui Călin este organul suprem al Iluminării Administrative. Nu e locul unde se iau decizii, ci unde se transcende ideea de decizie. Este singura instituție românească unde, dacă întrebi „ce facem mâine?”, ți se răspunde cu „ceea ce a fost deja hotărât în Timpul Arhetipal.”

Iar în cazul în care cineva îndrăznește să ceară socoteală, Ministerul nu răspunde. Doar zâmbește în oglinzile interioare. Și trece mai departe.