Guvernul ia în calcul două scenarii pentru gaze după plafonare. Ce spune ministrul Energiei
La 1 aprilie expiră una dintre cele mai importante măsuri de protecție pentru milioane de români: plafonarea prețului la gazele naturale. În mod normal, o astfel de schimbare ar fi putut declanșa temeri legate de scumpiri și șocuri în facturi. De această dată, însă, Guvernul transmite un mesaj diferit. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că autoritățile au pregătit din timp piața și că, în lipsa unor evenimente externe majore, prețurile nu ar trebui să crească după eliminarea plafonului.
Declarațiile au fost făcute într-o intervenție la Digi24, unde oficialul a explicat că există deja un cadru de lucru agreat cu actorii din piața gazelor, menit să mențină tarifele la un nivel stabil.
Două scenarii pentru perioada de după 1 aprilie
Potrivit ministrului Energiei, autoritățile lucrează cu două variante privind evoluția pieței după expirarea plafonării. Scenariul de bază este cel în care prețurile rămân la nivelurile actuale, fără salturi bruște.
„Încă din septembrie am făcut mai multe întâlniri tehnice pentru a evita o creștere a prețului în condiții de piață, de la 1 aprilie. Astăzi, la modul în care am făcut aceste setări împreună cu piața, nu ar trebui să existe creșteri ale prețului și sunt aproape convins că nu vom fi în acest scenariu, prin tot ceea ce am făcut”, a declarat Bogdan Ivan.
Ministrul a subliniat că pregătirile au început încă din toamna anului trecut, tocmai pentru a preveni un șoc de preț la finalul perioadei de plafonare.
Mecanism special pentru consumatorii vulnerabili
În paralel cu tranziția către o piață fără plafon, Ministerul Energiei pregătește o schemă de sprijin dedicată consumatorilor vulnerabili. Aceasta ar urma să funcționeze după un model similar cu cel aplicat în prezent la energia electrică.
„Luăm în calcul, și acum lucrez împreună cu colegii mei din minister, un mecanism de protejare a consumatorilor vulnerabili pentru perioada sezonului rece, consumatorii de gaze, similar cu cel de la energia electrică”, a precizat ministrul.
Mecanismul ar avea rolul de a-i proteja pe cei cu venituri mici în lunile de iarnă, când consumul de gaze este ridicat și facturile pot deveni greu de suportat.
Ce se întâmplă dacă piața internațională se destabilizează
Deși scenariul de bază este unul de stabilitate, autoritățile iau în calcul și o variantă de rezervă, în cazul apariției unor factori externi care ar putea influența prețurile la nivel european sau global. Printre aceștia se numără conflictele regionale, tensiunile geopolitice sau avariile majore de infrastructură.
Citeşte şi: Ce urmează după plafonarea prețului la gaze: oferte sub plafon și un „plan B” până în 2027
Într-un astfel de context, Guvernul ar putea decide o eliminare treptată a plafonării, pe parcursul unui an, pentru a evita un impact brusc asupra populației și asupra companiilor.
„Atunci luăm în calcul eliminarea într-o formă graduală, pe timp de un an, a acestui plafon. Doar în cazul în care e ceva care vine într-un context internațional. Astăzi, pe datele pe care le am, nu va fi cazul, că noi ne-am făcut organizarea în așa fel încât să nu crească prețul la gaze din aprilie”, a explicat Bogdan Ivan.
Riscuri majore luate în calcul de Guvern
Ministrul Energiei a oferit și exemple de evenimente care ar putea afecta drastic piața gazelor. Printre acestea se numără posibile atacuri sau distrugeri ale unor infrastructuri esențiale de transport din alte state, care ar putea pune presiune pe întreaga regiune.
„Poate să fie bombardată o infrastructură din altă țară, care e magistrală principală, care pune presiune pe toată regiunea. N-am cum să anticipez lucrurile astea”, a spus Ivan.
Într-un astfel de scenariu, autoritățile susțin că sunt pregătite să intervină pentru a limita efectele asupra populației și mediului economic.
Protecție extinsă până în 2027, la nevoie
Guvernul ia în calcul și varianta menținerii unor forme de protecție până în 2027, dacă situația de pe piața gazelor se deteriorează semnificativ.
„Și în această situație suntem pregătiți cu un scenariu care să nu aibă un impact agresiv asupra oamenilor și să mergem până în 2027 cu o formă de protecție a consumatorului casnic și a companiilor din România”, a declarat ministrul Energiei.
Potrivit oficialului, aceste planuri de rezervă sunt gândite pentru a asigura predictibilitate și pentru a evita șocuri economice majore într-un context geopolitic care rămâne instabil.