Guvernul lichidează urgent câteva grupuri energetice pe cărbune pentru a salva 1,8 miliarde de euro

Guvernul României a introdus pe agenda ședinței de astăzi, sub regim de urgență, un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) care accelerează calendarul de eliminare a cărbunelui din mixul energetic național. Decizia vine ca urmare a unor avertismente directe primite de la Comisia Europeană (CE) privind riscul de „reversibilitate” a reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Măsura este fundamentată pe concluziile unei reuniuni tehnice recente, din 2 martie 2026, unde reprezentanții Comisiei Europene au semnalat că legislația adoptată de România la finalul anului 2025 (OUG 88/2025) conținea portițe care permiteau menținerea unor capacități pe cărbune sub pretextul reducerii licențelor, în loc de dezafectarea lor definitivă.

Pentru a nu periclita Cererea de plată numărul 4, executivul condus de Ilie-Gavril Bolojan propune acum eliminarea acestor mecanisme, considerând situația drept una „extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată”.

Principalele modificări aduse legii decarbonizării

Noul act normativ modifică substanțial OUG nr. 108/2022, impunând reguli mult mai stricte pentru operatorii economici din sectorul minier și energetic. Se interzice oficial producerea de energie pe bază de lignit și huilă, cu excepția capacităților care dețin deja licențe valide. De la data intrării în vigoare, autoritățile nu mai pot emite, reînnoi sau prelungi nicio licență pentru astfel de centrale.

19:20, 17.02.2026 • Justitie

Dosarul „CET Govora”: fostul ministru Dan Șova nu mai este condamnat. Faptele s-au prescris

Proiectul stabilește data de 31 august 2026 ca termen final pentru scoaterea din exploatare a 710 MW de capacități pe lignit și huilă, incluzând explicit grupurile 3 și 4 de la CET Govora.

Printr-o derogare de la Legea Energiei (123/2012), Ministerul Energiei va putea solicita direct ANRE retragerea licențelor de exploatare comercială pentru a asigura îndeplinirea jaloanelor PNRR, iar ANRE va fi obligată să execute solicitarea în termen de 15 zile.

Nerespectarea calendarului de închidere devine contravenție gravă. Operatorii economici riscă amenzi de până la 7% din cifra de afaceri netă dacă nu scot grupurile din funcțiune la datele scadente.

”În situația în care neconformarea operatorilor economici poate genera prejudicii semnificative statului român, inclusiv penalități externe de maximum 1,8 miliarde euro aderente declanșării clauzei de ireversibilitate a jalonului 114, sancțiunile contravenționale exclusiv pecuniare nu sunt suficiente pentru asigurarea conformării, astfel se instituie măsuri complemantare în vederea descurajării oricărei acțiuni a operatorilor economici care ar putea conduce la încâlcarea prevederilor Ordonanței de urgență nr. 108/2022 și/sau a Planului național de redresare și reziliență”, se spune în nota de fundamentare a proiectului.

Miza: securitate energetică versus angajamente climatice

Deși textul ordonanței invocă necesitatea asigurării „siguranței Sistemului Electroenergetic Național” și a „continuității furnizării energiei termice către populație”, documentul stipulează că prioritatea zero este evitarea blocării plăților europene.

Potrivit noului calendar negociat cu CE, România a obținut o ajustare a etapelor: dacă inițial trebuiau retrași 1.755 MW până la finele lui 2025, noua țintă (119a) permite prelungirea funcționării unor grupuri până în august 2026, respectiv decembrie 2030, dar cu condiția unui proces de dezafectare „ireversibil”.

Prevederile privind procedurile administrative de scoatere din serviciu (Art. I pct. 6) vor intra în vigoare la 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial.