Guvernul pregătește creșterea vârstei de pensionare din 2026. Reforma va viza toate domeniile

Guvernul intenționează să majoreze vârsta de pensionare începând cu 2026, inclusiv în sistemele cu ieșire anticipată, precum Justiția și Ministerul Afacerilor Interne. Premierul Ilie Bolojan susține că măsura este inevitabilă, pe fondul presiunii bugetare, al dezechilibrelor din sistem și al lipsei de forță de muncă activă.

Ilie Bolojan: diferențele dintre domenii nu mai pot fi susținute

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul lucrează la o reformă amplă a sistemului de pensionare, care va presupune creșterea vârstei de retragere din activitate în toate domeniile, începând din 2026. Șeful Executivului a transmis că România nu își mai permite menținerea unor vârste de pensionare mult sub pragul standard, în special în sectoarele unde ieșirea din sistem are loc devreme, în ciuda experienței profesionale acumulate.

În opinia premierului, apropierea vârstei de pensionare de limita de 65 de ani reprezintă o chestiune de echitate socială și de responsabilitate față de bugetul public.

„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan, la Digi 24.

10:01 • Dezvăluiri

Bolojan și Miruță vor mai face Ucrainei încă două cadouri de 50.000.000 și 30.000.000 de euro

13:28 • POLITICĂ

Ilie Bolojan cere stoparea jocurilor politice. Premierul multă concentrare pe dezvoltarea României

Internele și Justiția, printre sistemele vizate

Premierul a indicat explicit Ministerul Afacerilor Interne și sistemul de Justiție ca exemple de domenii în care pensionarea are loc mult mai devreme decât în restul economiei, în ciuda faptului că angajații se află adesea la un nivel ridicat de maturitate profesională.

Bolojan a explicat că, în cazul structurilor de investigații din MAI, un polițist atinge adevărata eficiență profesională în jurul vârstei de 50 de ani și poate rămâne activ încă mulți ani fără a-și pierde capacitatea de muncă.

În acest context, premierul a făcut o comparație cu practica din alte state europene, unde angajații cu experiență sunt menținuți în activitate atât timp cât starea de sănătate le permite.

„Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede”, a declarat premierul.

Presiune pe buget și pe instituțiile statului

Potrivit șefului Guvernului, pensionările anticipate generează dezechilibre majore, atât în plan financiar, cât și în funcționarea instituțiilor publice. Pe de o parte, ele cresc presiunea asupra bugetului de stat, iar pe de altă parte, golesc sistemele de personal cu experiență, afectând calitatea serviciilor oferite cetățenilor.

Bolojan a subliniat că reforma este necesară din trei motive principale: corectitudinea între categorii socio-profesionale, sustenabilitatea finanțelor publice și menținerea unui nivel ridicat de competență în instituțiile statului.

Premierul a insistat asupra urgenței adoptării măsurilor, avertizând că România se confruntă cu un deficit tot mai mare de forță de muncă activă. El a atras atenția că țara se află aproape de coada clasamentului european în ceea ce privește ponderea populației ocupate în economia reală.

În acest context, menținerea unor vârste scăzute de pensionare riscă să afecteze pe termen lung creșterea economică și stabilitatea sistemelor publice.

„Lucrurile trebuie făcute cât mai repede posibil, cu cât se fac cât mai repede posibil, cu atât echilibrarea sistemelor noastre se face mai repede. Noile generații se duc în economia reală, unde nu avem cu cine să lucrăm. E o problemă foarte serioasă pentru România, pentru că n-ai cum să ai o creștere economică sănătoasă dacă cei care lucrează în economie sunt foarte puțini.

Suntem pe penultimul loc în Europa, din punctul ăsta de vedere, vrem să avem o creștere economică, vrem să ne fie mai bine, atunci trebuie să fim în situația în care, din punct de vedere al unei morale sociale minimale, din punct de vedere a unei economii robuste, din punct de vedere a unor calități, a unor servicii publice, e nevoie ca să creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de vârsta standard pentru toate domeniile”, a încheiat premierul.