Guvernul pregăteşte reguli noi pentru protejarea angajaţilor. Statul ar putea plăti mai mult din salariile restante

În contextul tot mai frecvent al blocajelor financiare din economie, Executivul ia în calcul extinderea mecanismelor prin care statul poate interveni pentru protejarea angajaților rămași fără salarii. Joi, 5 februarie, Guvernul României a analizat, în primă lectură, un proiect de ordonanță de urgență care modifică regulile de funcționare ale Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu accent pe firmele aflate în dificultate și pe cele considerate de interes strategic.

Ce este Fondul de garantare și când intervine statul

Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale este un instrument prin care statul asigură achitarea unei părți din salariile restante atunci când angajatorul nu mai poate face plățile către angajați. Mecanismul funcționează, de regulă, în situații de insolvență și este alimentat din contribuțiile plătite de angajatori. Scopul său este de a limita impactul social al blocajelor financiare, oferind salariaților o plasă de siguranță în perioade critice.

Proiectul aflat în analiză extinde aria situațiilor în care fondul poate fi utilizat, pentru a permite acces mai rapid la drepturile salariale.

Plata salariilor și în cazul concordatului preventiv

Una dintre modificările propuse vizează posibilitatea de plată a creanțelor salariale și în cazul companiilor aflate în concordat preventiv. Aceasta este o procedură prin care firma încearcă să își restructureze datoriile pentru a evita intrarea în insolvență.

18:19 • Transporturi

Undă verde pentru Magistrala 6: Guvernul a aprobat transferul terenurilor necesare

14:56 • ACTUALITATE

33 de angajați CFR, trimiși în judecată pentru fraudă. Au întrebat ChatGPT ce să spună la anchetă

În practică, includerea concordatului preventiv ar permite angajaților să își recupereze mai devreme o parte din salariile restante, fără a aștepta deschiderea procedurii de insolvență. Măsura este justificată de Guvern prin nevoia de a preveni acumularea de tensiuni sociale și de a asigura continuitatea activității în sectoare sensibile.

Plafon mai mare pentru companiile de interes strategic

Un capitol distinct al proiectului se referă la majorarea plafonului sumelor care pot fi acordate din fond pentru angajații companiilor considerate de interes strategic. În prezent, limita este de maximum cinci salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.

Conform noilor propuneri, în cazul operatorilor economici de interes strategic, suma totală suportată din fond ar putea depăși acest prag, fără a depăși însă echivalentul a 12 salarii medii brute pentru fiecare angajat. Guvernul argumentează că, în anumite domenii esențiale, blocajele financiare pot produce efecte economice și sociale mult mai ample, iar protejarea forței de muncă este esențială pentru stabilitatea sectorială.

Cum vor fi identificate companiile strategice

Actul normativ nu stabilește o listă explicită a companiilor considerate strategice, ci creează cadrul pentru identificarea acestora. Fiecare minister de resort va putea stabili criterii sectoriale, obiective și transparente, în funcție de domeniul gestionat.

Operatorii economici de interes strategic vor fi stabiliți ulterior prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerul Transporturilor, cu avizul Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Această procedură urmărește să evite includerea arbitrară a firmelor și să asigure o selecție fundamentată pe impactul economic și social.

Perioadă extinsă pentru recuperarea drepturilor salariale

Proiectul introduce și o prelungire a perioadei pentru care pot fi solicitate creanțele salariale. Pentru angajații companiilor strategice, acestea ar putea fi cerute pentru până la 12 luni consecutive anterioare depunerii cererii, față de intervalele mai scurte prevăzute în prezent.

Extinderea perioadei ar permite recuperarea unor sume mai consistente, în special în situațiile în care întârzierile la plată s-au acumulat pe termen lung. În paralel, angajatorii de interes strategic vor avea obligația de a plăti o dobândă la nivelul pieței pentru sumele suportate din fond peste contribuțiile proprii, în momentul restituirii acestora către stat.

Ce înseamnă analiza în primă lectură

Menționarea proiectului în comunicarea de după ședința de Guvern nu echivalează cu adoptarea automată a ordonanței. Analiza în primă lectură presupune prezentarea și discutarea documentului la nivelul Executivului, urmând ca ministerele să formuleze observații sau propuneri de modificare.

Forma finală a ordonanței va fi supusă aprobării într-o ședință viitoare de Guvern. După adoptare, documentul va trebui publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare. Proiectul mai prevede că, ulterior intrării în vigoare, Guvernul va avea la dispoziție 30 de zile pentru modificarea normelor metodologice de aplicare, astfel încât noile reguli să poată fi puse efectiv în practică.