Guvernul recunoaște oficial după trei luni că Ucraina adâncește Canalul Bâstroe

De la o zi la alta, autoritățile române încep să admită că au știut de anul trecut că autoritățile ucrainiene adâncesc canalul Bâstroe, dar au mers… pe burtă că poate nu se află, însă ieri au demonstrat acest aspect în… Monitorul Oficial.

Liderii UDMR Hunor Kelemen și Barna Tanczos n-au semnat hotărărea cu Ucraina

Premierul Nicolae Ciucă a semnat ieri Hotărârea nr. 164 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, semnat la București la 18 noiembrie 2022, privind punerea în aplicare a Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991.

Guvernul susține că acest acord ”va asigura atât îndeplinirea obligațiilor care revin României și Ucrainei în cadrul Convenției de la Espoo (Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier), precum și îmbunătățirea cooperării cu Ucraina în domeniul protecției mediului”.

Surprinzător, cei doi reprezentanți UDMR care trebuiau să contrasemneze această hotărâre – viceprim-ministrul Hunor Kelemen și ministrul Apelor, Pădurilor și Mediului, Barna Tanczos – nu și-au pus semnătura pe acest document, delegând atribuțiile unor subalterni. De asemenea, hotărârea a fost contrasemnată și de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

11:23 • POLITICĂ

Iohannis, despre dosarul Roșia Montană: Sunt sigur că Guvernul, în înțelepciunea lui, și-a luat măsuri de precauție

Practic, prin semnarea acestei hotărâri, Guvernul României recunoaște, indirect, că se știa de faptul că autoritățile din Ucraina adâncesc canalul Bâstroe, ceea ce PUTEREA a semnalat săptămâna trecută (https://www.puterea.ro/iohannis-si-cabinetul-ciuca-au-stiut-ca-ucraina-adanceste-canalul-bastroe-din-toamna-lui-2022-exclusiv/).

Legislație bizară și multe, multe speculații

Numai că semnarea acestei hotărâri ridică mari semne de întrebare și totodată evidențiază aspecte legislative extrem de bizare care lasă loc la o mulțime de speculații. Astfel:

31 august 2022 – Guvernul României aprobă Memorandumul de inițiere a semnării Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei pentru punerea în aplicare a prevederilor Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră.
16 noiembrie 2022 – Guvernul României aprobă memorandumul privind Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei pentru punerea în aplicare a prevederilor Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră.
21 noiembrie 2022 – Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, semnează Acordul între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră (Convenția Espoo).
01.03.2023 – Guvernul României adoptă Hotărârea nr. 164 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, semnat la București la 18 noiembrie 2022, privind punerea în aplicare a Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991.

Acord cu surprize și direcție… spre Ucraina

Acordul între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind punerea în aplicare a Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier semnat la 21 noiembrie 2022 are o serie de prevederi aberante dar și surprinzătoare.

Una dintre cele mai controversate prevederi ale acestui acord este menționată la articolul 6: ”În cazul în care partea de origine intenționează să deruleze o procedură în scopul definirii conținutului documentației de evaluare a impactului asupra mediului, partea de origine notifică partea afectată în această etapă, sau mai devreme, și informează cu privire la posibilitatea de a participa la definirea conținutului evaluării impactului asupra mediului. În acest caz, partea de origine furnizează informații și documente relevante în scopul definirii conținutului documentației de evaluare a impactului asupra mediului”.

La alineatul următor al aceluiași articol se precizează că ”Partea afectată răspunde părții de origine în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii notificării și indică dacă intenționează să participe la procedura de evaluare a impactului asupra mediului și, dacă este cazul, indică dacă partea afectată intenționează să participe la definirea conținutului evaluării impactului asupra mediului”.

Însă, ”În cazul în care partea afectată indică faptul că nu intenționează să participe la procedura de evaluare a impactului asupra mediului sau dacă nu răspunde în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii notificării, dispozițiile articolelor 7-14 din prezentul acord nu se aplică”.

Ca atare, în cazul adâncirii canalului Bâstroe s-au aplicat prevederile acestui acord. Concret, Guvernul României, prin adoptarea acestui memorandum din 16 noiembrie 2022 privind realizarea de către partea ucrainiană ”a proiectului canalului de navigație de mare adâncime pe brațele Bâstroe și Chilia ale Dunării (proiectul Bâstroe)” reiese că a luat cunoștiiță de intențiile Ucrainei. Dar, autoritățile române n-au fost notificate în 30 de zile de autoritățile din Ucraina și, asftel, autoritățile ucrainiene și-a văzut mai departe de lucrările de adâncire a canalului Bâstroe.

Acord întârziat pentru… Bâstroe

Practic, de la sfârșitul lui august 2022 se știe că autoritățile ucrainiene adâncesc Canalul Bâstroe, dar s-au făcut aceste artificii legislative timp de șapte luni doar ca să aflăm ieri ce prevede acest acord, dar fără se facă publice și anexele.

Mai mult, Hotărârea Guvernului nr.164 ”pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, semnat la București la 18 noiembrie 2022, privind punerea în aplicare a Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră”, este dată după trei luni și jumătate de la semnarea acordului. Dacă se dădea hotărârea imediat după aprobarea acordului, autoritățile din Ucraina erau obligate să informeze România despre demersurile de pe Canalul Bâstroe.

Dar, ”prezentul acord este încheiat pentru o perioadă nedeterminată și intră în vigoare în 30 de zile calendaristice de la data primirii pe canale diplomatice a ultimei notificări prin care părțile se informează reciproc despre finalizarea procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare a prezentului acord”. Asta înseamnă că acest acord va deveni funcțional abia poate după după 1 aprilie 2023.