Guvernul strânge șurubul la sporurile europene: bani doar pentru cei care livrează rezultate

Guvernul a introdus pe ultima sută de metri, în ședința de azi, un proiect de hotărâre care modifică fundamental modul în care sunt acordate majorările salariale pentru angajații implicați în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, inclusiv cele prin PNRR. Procentul maxim de 40% din salariul de bază rămâne neschimbat, însă criteriile pentru obținerea acestuia devin mult mai stricte, iar plata sporurilor va depinde de o monitorizare trimestrială obligatorie, realizată după reguli noi.

Crește predictibilitatea, dar și presiunea pentru rezultate

Proiectul de hotărâre introduce un principiu-cheie: sporurile nu mai pot fi acordate automat pe baza pontajelor și a participării formale la echipele de proiect, ci doar dacă există progres măsurabil. Pentru prima dată, Guvernul definește explicit ce înseamnă „progres”: realizarea unui volum minimal de activități și indicatori, cu limite diferite în funcție de tipul de proiect.

Astfel, managerul sau coordonatorul de proiect va trebui ca, în primele cinci zile ale fiecărui trimestru, să întocmească un document oficial care certifică avansul înregistrat în trimestrul anterior. Dacă acest progres nu este atins, majorările salariale nu pot fi acordate în trimestrul următor. Noua procedură transformă sporul într-un mecanism condițional, legat direct de ritmul de lucru și de performanța efectivă.

Reguli mai clare pentru angajații care lucrează în mai multe proiecte

În cazul celor care sunt implicați simultan în două sau mai multe proiecte, timpul lucrat se cumulează, iar majorarea se acordă în funcție de totalul orelor. Proiectul clarifică astfel o zonă care a generat confuzii și abordări neunitare în instituțiile publice.

07:14, 15.11.2025 • Justitie

EPPO închide ancheta privind presupusa utilizare abuzivă de fonduri de către PPE

20:07, 21.10.2025 • Administratie

Apă Ilfov: Peste 60% din infrastructura de apă și canalizare din Snagov, deja finalizată

În același timp, se stabilește explicit că baza de calcul a majorării este salariul de bază, iar plata efectivă se va face doar în trimestrul următor, după validarea raportului de progres. La nivel practic, angajații implicați în proiecte europene vor fi plătiți retroactiv pentru munca din trimestrul precedent, în funcție de performanță.

Primarii și președinții de consilii județene primesc aceleași limite – cu o condiție importantă

Proiectul confirmă menținerea posibilității ca primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene să primească o majorare a indemnizației de până la 40% dacă sunt implicați în implementarea proiectelor europene. Totuși, apare o limitare specială: dacă unitatea administrativ-teritorială derulează proiecte în care investițiile în propria capacitate administrativă depășesc 40% din valoarea totală, majorarea indemnizației se reduce automat cu același procent.

Este pentru prima dată când apare o astfel de condiționare, menită să descurajeze proiectele concentrate excesiv pe consultanță și componente administrative în detrimentul investițiilor reale.

De ce schimbă Guvernul regulile acum

Proiectul de hotărâre urmărește, în esență, să alinieze modul de plată a echipelor de proiect la cerințele Comisiei Europene privind monitorizarea și verificarea progresului în implementarea programelor europene. În ultimii doi ani, Bruxelles-ul a cerut explicit României să introducă mecanisme de control care să asigure corelarea cheltuielilor salariale cu rezultatele, în contextul întârzierilor repetate ale unor autorități.

În plus, noul sistem încearcă să reducă riscul ca majorările salariale să fie acordate uniform sau automat, fără legătură cu performanța reală, fenomen semnalat în mai multe audituri interne și externe.

O schimbare de filosofie în administrația publică

Deși procentul maxim de 40% nu se modifică, noua hotărâre schimbă filosofia de acordare: sporul devine strict condiționat de progres, nu doar de participare. Pentru administrația publică, măsura poate aduce o presiune suplimentară asupra instituțiilor care gestionau proiectele într-un ritm lent, dar și o încurajare pentru structurile performante.