Guvernul vrea să reglementeze piața cripto: taxă de 0,5% și sancțiuni dure pentru ilegalități

Guvernul a analizat joi, în primă lectură, un proiect de ordonanță de urgență care vizează reglementarea pieței cripto din România, prin aplicarea normelor europene MiCAR. Actul prevede obligativitatea autorizării operatorilor, introducerea unor sancțiuni penale pentru activitățile ilegale și noi taxe pentru acest sector.

O măsură necesară, dar care pune presiune

Avocatul Marius Stanciu a explicat pentru Digi24.ro că măsura este necesară, în contextul în care piața a funcționat până acum „într-un vid legislativ”. Totuși, el avertizează că taxa de 0,5% aplicată veniturilor și termenul scurt pentru obținerea autorizației ar putea pune presiune pe unele companii și ar putea determina retragerea unor jucători din piață, mai ales a celor care operează la limita legalității.

Proiectul de ordonanță de urgență stabilește cadrul de aplicare a Regulamentului european MiCAR, care introduce reguli unitare pentru piața cripto la nivelul Uniunii Europene.

Dacă va fi adoptat, supravegherea sectorului va fi împărțită între Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR), având atribuții distincte.

18:50, 31.03.2026 • POLITICĂ

Bolojan anunță schimbări majore în economie și avertizează: ruptura UE–SUA ar fi o catastrofă

21:14, 30.03.2026 • ACTUALITATE

Guvernul scade acciza la motorină. Bolojan vorbește despre crearea unui fond de solidaritate

ASF va monitoriza, în principal, companiile care oferă servicii cripto, precum platformele de tranzacționare, în timp ce BNR va avea un rol în menținerea stabilității financiare.

Autorizația va fi obligatorie

Toți furnizorii de servicii cripto vor trebui să obțină autorizație, ceea ce presupune respectarea unor cerințe tehnice și operaționale, precum și demonstrarea capacității de a funcționa în condiții de siguranță pentru utilizatori.

Actul normativ reglementează și Crypto ATM-urile, aparatele utilizate pentru cumpărarea sau vânzarea criptomonedelor. Acestea vor trebui să fie avizate tehnic, monitorizate și incluse într-un registru național administrat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI), pentru a reduce riscurile de fraudă și spălare a banilor.

În același timp, proiectul introduce sancțiuni mai severe: desfășurarea de activități fără autorizație va deveni infracțiune, nu doar contravenție. De asemenea, manipularea pieței și tranzacțiile bazate pe informații privilegiate vor fi incriminate, cu pedepse de până la cinci ani de închisoare, extinzând astfel regulile aplicate piețelor financiare tradiționale și în domeniul cripto.

Proiectul prevede și facilități pentru accesul transfrontalier, astfel încât firmele autorizate într-un stat membru al UE să poată furniza mai ușor servicii și în alte țări, inclusiv în România.

Taxe noi și regim tranzitoriu

Proiectul prevede și introducerea unor taxe pentru operatorii din domeniu, inclusiv o contribuție de 0,5% din veniturile lunare, ce ar urma să fie achitată către ASF. De asemenea, sunt stabilite tarife pentru serviciile oferite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).

Pentru companiile deja prezente pe piață este instituit un regim tranzitoriu: acestea vor avea la dispoziție 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței pentru a depune cererea de autorizare, iar perioada de tranziție ar urma să se încheie la 30 noiembrie 2025.

În practică, acest lucru înseamnă că operatorii vor trebui să se conformeze rapid noilor cerințe pentru a-și putea continua activitatea în mod legal.

Avocatul Marius Stanciu a declarat, pentru sursa citată, că reglementarea era necesară:

„Piața cripto din România a funcționat într-un vid legislativ destul de mare, ceea ce a creat probleme și pentru operatorii serioși, și pentru consumatori, care nu aveau protecție reală”.

În același timp, el subliniazp impactul noilor taxe.

„Nu e o sumă nesemnificativă, mai ales pentru exchange-uri și platforme care lucrează pe marje mici. Practic, ASF își finanțează activitatea de supraveghere direct din buzunarul celor supravegheați, ceea ce e un model destul de agresiv.”

În opinia lui, schimbarea regimului sancționator este un indicator clar că statul vrea să reducă zona gri a pieței:

„Operarea fără autorizație devine infracțiune, nu contravenție. Manipularea pieței și insider trading-ul sunt și ele incriminate, în linie cu standardele europene.”

Regimul tranzitoriu este, însă, unul dificil pentru industrie.

„Operatorii existenți au doar 30 de zile pentru a depune cererea de autorizare. Asta înseamnă că firmele care nu sunt deja pregătite vor fi într-o cursă contra cronometru”, a explicat acesta.

Posibil impact asupra pieței

Avocatul afirmă că efectele vor fi diferite pe termen scurt și lung. Pe termen scurt, spune el, este posibilă o consolidare a pieței, adică reducerea numărului de operatori:

„Operatorii mici și cei care funcționau la limita legalității vor ieși din piață.”

Însă, pe termen mediu și lung, reglementarea ar putea avea efecte pozitive.

„Un cadru clar ar trebui să atragă jucători instituționali și să crească încrederea consumatorilor.”

Totuși, rezultatul va depinde în mare măsură de două aspecte-cheie: legislația secundară, care trebuie elaborată în termen de 30 de zile, și capacitatea efectivă a ASF de a gestiona procesul de autorizare și de supraveghere.

Proiectul va fi dezbătut și ar putea fi modificat înainte de forma sa finală.