Harta succesului în afaceri: țările din UE care cresc, cele care se prăbușesc. Unde se încadrează România

Antreprenoriatul european traversează o perioadă de transformări majore. În timp ce unele țări europene înregistrează o creștere spectaculoasă a noilor afaceri, altele se confruntă cu scăderi alarmante și închideri masive de firme. România se numără printre statele unde balanța rămâne pozitivă, potrivit datelor Eurostat pentru anul 2023, conform Puterea Financiară.

33 de milioane de întreprinderi active în UE

Conform Eurostat, în 2023, Uniunea Europeană a avut peste 33 de milioane de întreprinderi active, dintre care 3,5 milioane au fost nou-înființate, iar 2,8 milioane s-au închis. Rata medie de „naștere” a firmelor a fost de 10,5%, iar cea de închidere de 8,5%, ceea ce indică o ușoară expansiune a mediului de afaceri european.

Cu toate acestea, diferențele între statele membre sunt semnificative. Lituania a avut cea mai ridicată rată de înființare a firmelor (19,6%), urmată de Malta, Portugalia, Estonia și Franța, cu valori peste 14%. La polul opus, Austria, Germania, Italia și Suedia au înregistrat cele mai scăzute rate, toate sub 9%.

Unde se închid cele mai multe firme

Dacă în unele state europene se deschid constant noi afaceri, în altele rata de închidere este alarmantă. Estonia a avut cea mai mare rată de închidere a firmelor – 27,5%, aproape de zece ori mai mare decât în Ungaria, unde doar 2,6% dintre companii și-au încetat activitatea.

13:17, 31.10.2025 • Dezvăluiri

Tribunalul București și manevra care îl avantajează pe Dan Șucu: Multinaționalele câștigă teren, firmele românești pierd

23:04, 30.09.2025 • LIFESTYLE

Nepoata lui Donald Trump intră în lumea modei: Kai Trump și-a lansat propriul brand cu un hanorac destul de scump

De asemenea, Irlanda, Bulgaria și Lituania au depășit pragul de 15% la rata decesului firmelor, în timp ce Grecia, Olanda, Austria și Croația s-au situat printre cele mai stabile economii, cu cele mai puține închideri raportate.

Țările unde afacerile prosperă

Profesorul Jun Du, de la Aston Business School, a explicat pentru Euronews Business că diferența dintre rata de naștere și cea de închidere a firmelor este un indicator esențial al sănătății economice:

„Această diferență reflectă dinamismul unei economii și capacitatea sa de a se regenera prin distrugere creativă.”

În opt țări europene, printre care Estonia, Bulgaria și Irlanda, numărul firmelor închise a depășit pe cel al firmelor noi. Estonia a înregistrat cea mai mare diferență negativă – de 13,2 puncte procentuale, ceea ce înseamnă aproape de două ori mai multe închideri decât deschideri.

Pe de altă parte, Malta s-a remarcat prin cea mai mare diferență pozitivă (+10,5 puncte procentuale), având de 2,5 ori mai multe firme noi decât închideri. Rezultate foarte bune s-au înregistrat și în Croația, Ungaria, Portugalia, Letonia, Grecia și România.

România, printre statele cu bilanț pozitiv

Țara noastră se situează în grupul statelor cu diferență pozitivă între firmele nou-înființate și cele închise, confirmând o tendință de creștere a mediului antreprenorial. Specialiștii europeni consideră că această performanță se datorează dinamismului sectorului IMM-urilor, digitalizării accelerate și politicilor publice de sprijin pentru start-up-uri.

Totuși, analiștii avertizează că birocrația, fiscalitatea impredictibilă și accesul dificil la finanțare rămân obstacole majore pentru antreprenorii români.

Cifrele marilor economii

În topul economiilor europene, Franța a înregistrat cea mai mare diferență pozitivă, cu 164.420 de firme nou-înființate peste numărul celor închise. În schimb, Germania a fost singura economie majoră a UE cu bilanț negativ.

La nivel regional, Polonia a închis cu peste 26.000 mai multe firme decât a deschis, confirmând un trend de stagnare în Europa Centrală.

Experții Eurochambres susțin că diferențele dintre state se explică prin contextul economic recent: războiul din Ucraina, criza energetică și încetarea sprijinului post-pandemie. Cu toate acestea, multe economii europene au demonstrat o capacitate ridicată de adaptare.

„Chiar și într-un climat dificil, IMM-urile europene au arătat reziliență și s-au reinventat datorită sprijinului public și accesului la finanțare”, afirmă Giacomo Fersini, consilier economic la Eurochambres.