Hidroenergie cu derogare: cum a transformat Ministerul Mediului evaluările de impact în simple formalități

Un document oficial semnat de secretarul de stat Cosmin Răzvan Butuza, din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ca răspuns la o interpelare a deputatului PNL Sebastian Burduja, ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt gestionate marile proiecte hidroenergetice de interes strategic.

Exceptări controversate

Prin Ordonanța de Urgență nr. 175/2022, Guvernul a clasificat aceste investiții drept obiective de securitate națională. Totuși, aplicarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului a fost flexibilizată prin exceptări parțiale de la Legea nr. 292/2018 pentru mai multe proiecte majore, inclusiv AHE Livezeni-Bumbești, AHE Cornetu-Avrig, AHE Pașcani, CHE Cerna-Motru-Tismana (Etapa II), AHE Cerna-Belareca, AHE Surduc-Siriu și AHE Cosmești-Movileni.

Ministerul subliniază că aceste decizii „nu aduc atingere obligațiilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate” și nici Directivei Cadru Apă. Cu toate acestea, documentul recunoaște că există temeri că evaluările de mediu ar putea fi reduse la formalități, ceea ce poate crea vulnerabilități ecologice, juridice și diplomatice.

Transparență limitată

Oficial, Ministerul susține că procesul este transparent, invocând publicarea deciziilor pe site-ul instituției: „Toate aceste informații sunt publicate pe pagina de internet a instituției noastre… De asemenea, pe aceeași pagină poate fi consultat stadiul evaluării impactului asupra mediului pentru toate proiectele pentru care a fost emisă o decizie de exceptare parțială de la aplicarea prevederilor Legii nr. 292/2018”.

09:23, 10.09.2025 • POLITICĂ

Scandal pe tema hidrocentralelor: Daniel Zamfir o somează pe ministra Mediului, Diana Buzoianu

Cu toate acestea, lipsa unor criterii clare de exceptare și a unor rapoarte accesibile publicului privind efectele reale ale proiectelor face dificilă evaluarea obiectivă a riscurilor. Astfel, comunitățile locale și organizațiile de mediu rămân, în mare parte, spectatori într-un proces care le afectează direct mediul de viață.

Întârzieri și blocaje administrative

Documentul semnat de Butuza evidențiază dificultăți majore în derularea unor proiecte hidroenergetice strategice, precum AHE Răstolița și CHE Islaz. Potrivit răspunsului Ministerului: „Titularul nu a transmis integral documentația solicitată pentru realizarea analizei și adoptarea unei decizii de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor”.

Această situație reflectă o lipsă de responsabilitate din partea investitorilor, dar ridică și întrebări importante privind coordonarea instituțională între autorități și titulari. În lipsa documentației complete, procedura de evaluare a impactului asupra mediului nu poate fi finalizată, ceea ce înseamnă că proiectele stagnează, chiar dacă ele sunt considerate investiții de securitate națională conform OUG nr. 175/2022.

Întârzierile administrative nu afectează doar termenele de execuție, ci și planificarea energetică națională, creând potențiale vulnerabilități în securitatea energetică a României.

Dimensiunea transfrontalieră

Pe lângă blocajele interne, proiectele hidroenergetice trebuie să respecte și obligațiile internaționale. Documentul subliniază importanța Convenției de la Espoo, care prevede evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Butuza menționează că:

„În cazul proiectelor AHE Livezeni-Bumbești și AHE Cornetu-Avrig, partea bulgară a fost notificată… pentru AHE Livezeni-Bumbești, partea bulgară a transmis punctul de vedere final în decembrie 2024, iar pentru AHE Cornetu-Avrig, punctul de vedere final al părții bulgare se află în curs de redactare”.

În alte situații, cooperarea internațională a fost problematică:

„În ceea ce privește proiectele AHE Cerna-Belareca și CHE Cerna-Motru-Tismana, Etapa II, notificarea… a fost transmisă atât părții sârbe, cât și părții bulgare. Partea bulgară a comunicat că nu dorește să participe… iar partea sârbă, prin lipsa unui răspuns la solicitările repetate, a aprobat tacit cele două proiecte”.

Lipsa de implicare a statelor vecine sau aprobările tacite pot slăbi legitimitatea juridică a procedurilor și ridică riscul unor dispute internaționale sau contestări diplomatice în viitor.

Riscul unui conflict cu legislația europeană

Ministerul menționează că exceptările parțiale „nu aduc atingere obligațiilor stabilite prin Directiva Cadru Apă” și că sunt compatibile cu legislația europeană. Cu toate acestea, repetarea acestor derogări pentru proiecte strategice ar putea fi percepută de Comisia Europeană ca o tentativă de ocolire a normelor de protecție a mediului.

Consecințele pot fi semnificative: critici internaționale, proceduri de infringement și chiar impact financiar și juridic asupra României, mai ales dacă aceste practici persistă sau se extind la alte proiecte de infrastructură strategică.

r1918A