„Hipsteri și showroom-uri auto”: Cum vede presa externă șansele Bucureștiului de a găzdui o agenție europeană strategică

Nouă orașe europene concurează pentru a găzdui viitoarea Agenție Vamală a Uniunii Europene (EUCA), instituție care ar urma să devină operațională până în 2028 și să coordoneze gestionarea fluxurilor masive de colete și mărfuri care intră și ies din spațiul comunitar. Potrivit unei analize publicate de Politico, Bucureștiul se află printre candidații cotați cu cele mai mici șanse.

Noua agenție va avea aproximativ 250 de angajați și va administra un centru extins de date, destinat schimbului de informații privind transporturile comerciale. Crearea EUCA face parte dintr-o reformă amplă a legislației vamale europene, menită să răspundă provocărilor generate de creșterea accelerată a comerțului online și a volumului de transporturi cu risc ridicat.

Uniunea vamală europeană, fondată în 1968, este una dintre primele realizări ale construcției comunitare. În prezent însă, sistemul funcționează prin 27 de agenții naționale distincte, care utilizează profile de risc diferite și proceduri neuniforme. Potrivit Politico, această fragmentare a redus eficiența controalelor și capacitatea UE de a gestiona coerent importurile sensibile, de la jucării neconforme până la substanțe ilegale.

În paralel cu pregătirile tehnice pentru lansarea EUCA, instituțiile europene discută procedura de selecție a orașului gazdă. Parlamentul European și statele membre nu au ajuns încă la un acord asupra mecanismului de vot, iar Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor urmează să asculte prezentările celor nouă candidați într-un format scurt, de tip „speed-dating”.

Bucureștiul, cotat cu șanse reduse de Politico

În clasamentul realizat de Politico, Haga, Roma, Varșovia și Porto se află în fruntea preferințelor, cu punctaje de patru și cinci. La polul opus se regăsesc Málaga și București, fiecare cu câte un punct.

Materialul dedicat Capitalei României este intitulat „The long shot”, expresie care sugerează o candidatură cu probabilitate scăzută de succes. Jurnaliștii menționează drept element pozitiv „atmosfera hipsterească într-un colț al Europei adesea trecut cu vederea”, în timp ce principalul minus este caracterul neașteptat al candidaturii.

În analiza sa, Politico citează argumentele României potrivit cărora găzduirea EUCA la București ar contribui la coeziunea Uniunii, prin plasarea unei autorități strategice într-o regiune importantă pentru securitatea fluxurilor comerciale europene, cu trimitere la rolul porturilor dunărene în sprijinirea Ucrainei în contextul agresiunii ruse. Publicația mai notează că sediul propus este disponibil imediat, deși amplasamentul este descris ca fiind învecinat cu o clădire industrială degradată și un showroom auto.

România găzduiește deja o agenție europeană, Centrul European de Competențe în Materie de Securitate Cibernetică (ECCC), devenit operațional din punct de vedere financiar în 2024, responsabil cu gestionarea fondurilor UE pentru cercetare în domeniul securității cibernetice.

Argumentul strategic: frontiera externă a Uniunii

Profesorul Gabriela Ciot, specialist în relații internaționale și studii europene la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a explicat pentru Adevăarul că eticheta de „long shot” reflectă mai degrabă reflexele tradiționale ale instituțiilor europene decât o evaluare completă a interesului pe termen mediu și lung al Uniunii.

Potrivit acesteia, criteriile oficiale de selecție – infrastructura, accesibilitatea, atractivitatea pentru personal și capacitatea de operaționalizare rapidă – sunt esențiale, dar rămân preponderent tehnice. Dintr-o perspectivă strategică, spune profesoara, întrebarea centrală este unde poate viitoarea Autoritate Vamală să genereze cea mai mare valoare adăugată pentru UE în următoarele decenii.

În acest context, Ciot subliniază poziția României la una dintre cele mai lungi frontiere externe ale Uniunii, la intersecția rutelor comerciale care leagă Europa de Marea Neagră, Caucaz, Asia Centrală și Orientul Mijlociu. Într-un climat în care securitatea economică și lanțurile de aprovizionare au devenit priorități politice, vama nu mai este doar o funcție administrativă, ci un instrument de putere economică.

De asemenea, candidatura Bucureștiului este pusă în legătură cu rolul României în aplicarea acquis-ului Schengen și în protejarea frontierelor externe ale UE. În opinia profesoarei, găzduirea EUCA ar putea muta discuția despre integrarea României într-un registru al responsabilității operaționale și al încrederii instituționale.

Miza economică și instituțională

Beneficiile directe, precum prezența personalului european și investițiile conexe, sunt considerate secundare față de potențialul de a transforma Bucureștiul într-un nod regional de expertiză în securitate economică, analiză de risc și logistică. În această viziune, atragerea agenției ar reprezenta o investiție în capacitate strategică și capital uman, nu doar un câștig imobiliar.

Totodată, alegerea sediului EUCA este privită ca un test al angajamentului Uniunii față de echilibrul geografic. Plasarea unei agenții-cheie în Europa de Est ar putea consolida coeziunea funcțională a UE, în timp ce concentrarea instituțiilor în Vest riscă să accentueze asimetriile strategice.

Cum sunt evaluate celelalte orașe candidate

Pe lângă București, în competiție se află Lille, Haga, Roma, Málaga, Varșovia, Zagreb, Porto și Liège.

Lille beneficiază de sprijinul Franței și de o candidatură pregătită din timp, dar întâmpină reticență din partea statelor care se opun concentrării agențiilor UE într-o singură țară. Haga mizează pe proximitatea față de Rotterdam și Schiphol și pe reputația sa juridică, deși nu este un hub logistic major.

Roma încearcă să compenseze absența agențiilor europene din capitala Italiei prin infrastructură digitală și conectivitate internațională, însă a intrat târziu în cursă. Málaga se prezintă drept un centru tehnologic emergent, cu o bună calitate a vieții, dar cu influență politică limitată la nivel european.

Varșovia invocă experiența Poloniei în gestionarea frontierelor externe și apropierea de Frontex, în timp ce Zagreb punctează prin lipsa oricărei agenții UE în Croația și prin disponibilitatea imediată a sediului. Porto își bazează candidatura pe tradiția vamală și atractivitatea culturală, iar Liège pe rolul său important în transportul aerian de colete, deși sprijinul politic pentru orașul belgian este considerat modest.