Iarna 2025-2026: România riscă importuri masive de energie și disfuncționalități în rețeaua de gaze

Autoritățile estimează că în sezonul rece 2025-2026 România ar putea fi nevoită să importe energie electrică pentru a acoperi consumul intern, în special în scenariile cu temperaturi mai scăzute decât mediile multianuale.

Un proiect de act normativ elaborat de Ministerul Energiei arată că, în varianta pesimistă, necesarul brut de energie ar putea ajunge la 26.130 GWh, cu peste 5% mai mult decât iarna trecută, ceea ce ar depăși capacitatea de producție internă.

Soldul de schimb indică importuri constante în scenariul pesimist și parțiale în scenariul mediu, însă acestea vor depinde de evoluțiile de preț pe piețele externe, de condițiile climatice regionale și de nivelul ofertei interne. În plus, există riscul apariției unor disfuncționalități în rețeaua de transport a gazelor naturale, ceea ce ar putea limita producția termocentralelor pe gaz și ar spori presiunea asupra sistemului energetic.

Măsuri propuse de Guvern

Pentru a reduce vulnerabilitățile, Guvernul a elaborat un proiect de hotărâre privind funcționarea în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național (SEN) și a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale (SNTGN) între 1 noiembrie 2025 și 31 martie 2026. Printre măsuri se numără:

22:44, 21.10.2025 • METEO

Vortexul polar anunță o iarnă ieșită din tipare. România, în fața unui scenariu meteo nemaiîntâlnit de 40 de ani

• constituirea „Comandamentului energetic de iarnă”, cu rol de monitorizare și intervenție rapidă în caz de probleme;

• evaluarea resurselor energetice și financiare necesare pentru acoperirea consumului;

• stabilirea nivelurilor de stocuri de combustibili și a volumelor de apă în marile lacuri de acumulare.

Comandamentul va fi format din reprezentanți ai Ministerului Energiei, ai instituțiilor competente și ai operatorilor economici din sector și va informa Guvernul ori de câte ori apar situații care nu pot fi rezolvate la nivel tehnic.

Estimări de consum

Dispecerul Energetic Național a prognozat două scenarii de consum:

• scenariul mediu: 25.280 GWh, cu 1,7% peste iarna anterioară;

• scenariul pesimist: 26.130 GWh, corespunzător unor temperaturi mai scăzute cu 2 °C.

La rândul său, Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează un consum de 24.573 GWh, pe fondul unei creșteri economice moderate.

Rolul stocurilor de apă și combustibili

Nivelul apei din marile lacuri de acumulare va fi stabilit pe baza prognozelor meteorologice și hidrologice, actualizat lunar în funcție de evoluțiile hidrologice. În același timp, producția termocentralelor, inclusiv CET Paroșeni, va fi corelată cu planurile de închidere treptată a exploatărilor miniere din Valea Jiului, pentru care statul a acordat sprijin financiar.