ÎCCJ pune Guvernul la zid. Refuzul de a plăti datoriile devine conflict deschis între Justiție și Executiv

Tensiunile dintre sistemul judiciar și Guvern escaladează, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) acuză oficial Executivul de refuz nejustificat în plata unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri definitive. Instituția a făcut primul pas procedural către un proces, cerând alocarea integrală a fondurilor restante.

ÎCCJ cere explicit bani și avertizează cu acțiunea în instanță

Instanța supremă a transmis o plângere prealabilă către Guvern și Ministerul Finanțelor, solicitând punerea la dispoziție a tuturor sumelor necesare pentru plata drepturilor salariale restante aferente anului 2026.

Documentul este semnat de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, și reprezintă ultimul pas înaintea deschiderii unui proces în contencios administrativ.

Instanța cere nu doar alocarea fondurilor, ci și emiterea tuturor actelor administrative necesare, inclusiv eventuale rectificări bugetare, precum și un răspuns oficial, motivat legal.

08:29, 26.03.2026 • Dezvăluiri

CSAT și Guvernul României joacă alba-neagra cu escaladarea prețurilor la carburanți

11:53, 23.03.2026 • ACTUALITATE

Motorina trece de 10 lei, Guvernul intervine: se adoptă măsuri suplimentare pentru criza petrolului

Primul pas spre proces: avertisment clar pentru Executiv

În document, ÎCCJ precizează explicit că, în lipsa unei soluționări favorabile, va sesiza instanța de contencios administrativ. Mai mult, avertizează că va solicita nu doar obligarea la plată, ci și despăgubiri pentru întârziere.

Instanța merge și mai departe, arătând că, în cazul neexecutării unei eventuale hotărâri definitive, va cere aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege, inclusiv penalități și amenzi zilnice calculate ca procent din salariul minim brut.

Înalta Curte își justifică demersul prin prevederile Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, care îi conferă atribuții extinse în gestionarea bugetelor instanțelor și a cheltuielilor de personal.

În acest context, instituția arată că a preluat inclusiv obligațiile Ministerului Justiției legate de plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, ceea ce îi conferă legitimare directă pentru a cere aceste sume.

Cum s-a ajuns la conflict: ani de amânări și eșalonări

ÎCCJ reface în document istoricul deciziilor guvernamentale privind plata acestor drepturi. Executivul a introdus, în ultimii ani, mai multe mecanisme de eșalonare și re-eșalonare a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești.

Ultima intervenție legislativă, prin OUG nr. 52/2025, prevedea clar că sumele restante trebuie plătite în anul 2026. Instanța subliniază că această obligație este imperativă și nu a fost abrogată.

Cu toate acestea, Guvernul nu a inclus integral aceste sume în bugetul pe 2026 și, mai mult, a redus alocările față de necesarul transmis.

În plângere, ÎCCJ califică situația drept un „refuz nejustificat” din partea Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Instituția susține că obligațiile de plată sunt „certe, lichide și exigibile”, fiind stabilite prin titluri executorii.

Concret, instanța indică mai multe probleme: nealocarea integrală a sumelor, diminuarea acestora față de necesar și lipsa unor măsuri concrete pentru asigurarea fondurilor, inclusiv prin rectificări bugetare.