Bolojan la Bruxelles: o listă lungă de cereri, nicio promisiune obținută de la liderii europeni

După discuțiile de joi cu Ursula von der Leyen și Manfred Weber, la summitul PPE de la Bruxelles, Ilie Bolojan nu a anunțat niciun rezultat concret pentru România. Premierul interimar ar fi pus pe masă energia scumpă, bugetul Uniunii și atacurile cu drone de la Marea Neagră, însă comunicatul Guvernului nu menționează nicio decizie sau nicio promisiune obținută.

Bolojan s-a întâlnit cu Ursula von der Leyen fără să anunțe vreun rezultat

Ilie Bolojan a participat joi la Summitul statutar al Partidului Popular European, la Bruxelles, notează Agerpres. În timpul discuțiilor, premierul interimar a prezentat prioritățile pe care le are țara noastră. Mesajul transmis colegilor din PPE s-ar fi bazat pe trei idei: responsabilitate în guvernare, continuarea reformelor și folosirea eficientă a banilor publici.

Ulterior, Bolojan a avut discuții cu Manfred Weber, președintele PPE, cu Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, și cu alți lideri europeni. Potrivit Guvernului, pe agendă s-ar fi aflat situația din România, prioritățile europene și problemele de securitate și economice ale Uniunii.

Comunicatul Executivului rămâne însă o înșiruire a pozițiilor românești. Nu apare nicio reacție a interlocutorilor, niciun angajament asumat la Bruxelles și nicio sumă.

POLITICĂ

George Simion acuză: România ar fi devenit „republică bananieră sau huntă”. Apelul pentru Călin Georgescu

POLITICĂ

Șase luni de armistițiu pentru Guvernul Niculescu. PNL își pune condițiile, inclusiv la bugetul pe 2027

Printre temele discutate, Guvernul a pus pe primul loc negocierile pentru banii europeni din anii următori. România ar cere finanțare adecvată pentru politica de coeziune și pentru Politica Agricolă Comună. Pe listă ar mai fi investițiile în infrastructura de transport, în rețelele energetice și în mobilitatea militară.

„Un subiect important al discuțiilor a fost viitorul buget al Uniunii Europene”, se arată în comunicatul Executivului.

Energia scumpă a dominat discuțiile premierului la Bruxelles

Prețurile mari la energie și efectul lor asupra economiei europene au fost și ele teme centrale ale summitului, notează aceeași sursă. Guvernul ar vedea soluția în două etape. Pe termen scurt, ar fi nevoie de protecție pentru economie și pentru consumatori. Pe termen lung, ar fi nevoie de mai multă producție internă, de interconectări noi și de surse diverse de aprovizionare.

Comunicatul nu precizează însă ce măsuri imediate ar fi propus România. Nu se spune nici cum ar urma să fie protejați consumatorii.

În schimb, premierul interimar a pus accentul pe un orizont mai îndepărtat. Acesta include gazele din Marea Neagră, energia nucleară și modernizarea rețelelor. Așa ar scădea dependența de exterior și ar crește competitivitatea economică, potrivit Executivului. Mai mult, Guvernul susține că România ar putea avea un rol important în securitatea energetică a Europei. Promisiunea-vedetă se sprijină însă pe o estimare, nu pe o certitudine.

„Începând din 2027, România este estimată să devină cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană”, a transmis Guvernul.

Bolojan cere protecție europeană după atacurile cu drone de la Marea Neagră

Referitor la securitatea regională, premierul interimar a vorbit despre problemele din zona Mării Negre. Ar fi prezentat și eforturile României de a apăra frontiera estică a UE și infrastructura critică.

Potrivit comunicatului, România ar cere cooperare europeană pentru protejarea navigației comerciale. Totodată, susține întărirea Flancului Estic și continuarea sprijinului pentru Ucraina și Republica Moldova. Executivul leagă direct aceste cereri de incidentele de lângă coastă.

„Atacurile cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor României, inclusiv în apele teritoriale, evidențiază necesitatea consolidării capacităților de supraveghere și apărare”, a precizat Guvernul.

România susține aderarea Moldovei și a Ucrainei la Uniunea Europeană

Pe de altă parte, la capitolul extindere, Bucureștiul ar sprijini drumul european al Republicii Moldova și al Ucrainei. Ar susține și accelerarea integrării statelor din Balcanii de Vest.

Condiția ar rămâne îndeplinirea criteriilor de aderare. În acest fel, extinderea ar putea aduce mai multă stabilitate și securitate în întreaga regiune, conform Executivului.

Iar la final, Guvernul promite că va continua dialogul cu partenerii europeni. Scopul declarat este apărarea intereselor naționale, întărirea securității energetice și regionale și o economie europeană mai competitivă. Comunicatul nu fixează însă niciun termen și niciun pas concret.