Ilie Bolojan, despre propunerea PSD-ului de a demisiona în 72 de ore
Social-democrații intenționează să îi ceară premierului Ilie Bolojan, pe 20 aprilie, o „demisie de onoare”. În acest climat tensionat, șeful Executivului a fost întrebat dacă ia în calcul o eventuală demisie la 72 de ore după referendum.
Bolojan, despre ideea demisiei
„Nu iau în calcul o astfel de ipoteză. Caut să mă comport responsabil cât timp am onoarea să ocup această funcţie, cât timp suntem într-o situaţie problematică şi sigur, cei care generează crizele trebuie să-şi asume consecinţele acestor lucruri şi să acţioneze politic aşa cum consideră de cuviinţă”, a spus şeful Executivului.
Premierul spune că responsabilitatea pentru crizele actuale trebuie asumată de cei care le-au generat:
„Cei care generează crizele trebuie să-și asume consecințele acestor lucruri și să acționeze politic așa cum consideră.”
În acest sens, el a precizat că partidele au la dispoziție instrumente constituționale, precum moțiunea de cenzură. El consideră că „este dreptul fiecărui partid să folosească instrumentele parlamentare pentru a-și promova politicile.”
Scenariul unei coaliții fără Bolojan
Întrebat despre posibilitatea ca PSD să păstreze coaliția, dar fără el în funcția de premier, Ilie Bolojan a declarat că o asemenea situație „nu s-a pus”.
„Așa cum v-am spus, ce am stabilit în coaliție am pus în practică, în măsura în care a existat acord. Lucrurile importante care au corectat dezechilibre au fost făcute cu acordul coaliției, chiar dacă ulterior unii s-au răzgândit”, a explicat el.
Bolojan a avertizat că schimbarea guvernului nu va rezolva problemele țării. Dimpotrivă, ar putea crea blocaje.
Schimbarea guvernului nu rezolvă problemele
În plus, el a atras atenția asupra impactului economic al unei eventuale instabilități politice:
„Orice tulburare de guvern înseamnă cel puțin una-două luni de lipsă de concentrare pe problemele pe care le avem.”
El a subliniat și un mare risc pentru România: pierderea fondurilor europene.
„Dacă nu absorbim cele 10 miliarde de euro din banii europeni până la sfârșitul lunii august, din care mai mult de jumătate sunt granturi, România va pierde acești bani”, a avertizat premierul.
Bolojan nu a purtat negocieri cu AUR
Ilie Bolojan a fost întrebat, la Europa FM, dacă a negociat cu parlamentarii AUR pentru a obține sprijinul acestora.
„Nu am negociat cu niciun parlamentar susținerea, nici de la AUR, dar, spre deosebire de alții care discută cu parlamentari AUR… Am văzut ce a discutat domnul Petrișor Peiu, ce a declarat despre negocierile cu reprezentanții PSD la amendamentele de la buget.”, a afirmat Bolojan.
Premierul a afirmat că, în relațiile cu colegii din Parlament, inclusiv cu cei din AUR și din celelalte partide, a încercat să adopte un comportament civilizat, bazat pe colegialitate și respect față de electoratul fiecărei formațiuni. În calitate de premier, el a subliniat că nu poate desconsidera sau „desființa” un partid, deoarece acest lucru ar însemna, implicit, lipsă de respect față de alegătorii săi.
Partidul AUR, din perspectiva lui Ilie Bolojan
Întrebat dacă mai vede AUR drept un partid extremist, Ilie Bolojan a declarat că această etichetă a fost asociată formațiunii în urma comportamentului din anii anteriori, însă el încearcă să păstreze un dialog și relații civilizate.
„Nu, AUR-ul, prin comportamentele pe care le-a generat în acești ani, și-a pus o etichetă. Am căutat întotdeauna să am o relație civilizată și să nu desființez un om pentru că e într-un partid sau altul.”
Ar rămâne Bolojan premier cu voturile AUR?
Bolojan a declarat că România nu are nevoie de un guvern minoritar, însă a amintit că, în trecut, țara a funcționat și în astfel de formule, în perioade de criză politică. El și-a exprimat speranța că nu se va ajunge din nou într-o asemenea situație, subliniind că aceasta ar afecta capacitatea de a gestiona problemele importante ale țării.
Întrebat dacă refuză complet să conducă un guvern minoritar, acesta a afirmat că, deși nu consideră că este ideal pentru țară, nu exclude complet acest scenariu:
„Nu cred că e bine pentru România, dar este posibil, cum am mai avut și anii trecuți.”