Ilie Bolojan, interimar la Educație. Tot mai multe voci cer separarea ministerului în două structuri distincte

Preluarea interimatului la Ministerul Educației de către premierul Ilie Bolojan, după oficializarea demisiei lui Daniel David, readuce în prim-plan o dezbatere mai veche din sistem: posibilitatea împărțirii Educației în două ministere separate, unul pentru învățământul preuniversitar și altul pentru universitar și cercetare. Lideri sindicali, experți în educație și consilieri guvernamentali susțin că actuala structură este greu de gestionat și generează blocaje administrative.

Interimatul lui Ilie Bolojan și presiunea reformelor neterminate

Ilie Bolojan a preluat atribuțiile de ministru interimar al Educației după ce demisia lui Daniel David a devenit oficială marți, 13 decembrie. Până la numirea unui titular, ministerul funcționează într-o formulă de avarie, fiind gestionate doar activitățile curente și proiectele deja începute.

Contextul este unul complicat, în condițiile în care în Educație sunt în derulare reforme ample, iar diferențele dintre învățământul preuniversitar și cel universitar sunt tot mai vizibile. În lipsa unui ministru cu mandat deplin, tot mai multe voci din sistem susțin că actuala structură a ministerului este dificil de coordonat de o singură persoană.

Sindicatele cer două ministere separate

Una dintre cele mai ferme poziții vine din partea sindicatelor. Marius Nistor, liderul Federației Sindicale „Spiru Haret”, explică faptul că funcționarea pe două legi distincte justifică separarea instituțională și responsabilități clar delimitate.

19:18 • POLITICĂ

Tensiuni majore în Coaliție. PSD pune sub semnul întrebării susținerea lui Ilie Bolojan ca premier

20:16, 07.01.2026 • POLITICĂ

Război pe vârsta de pensionare. Bolojan propune o majorare, Ministerul Muncii respinge

El a sugerat împărțirea ministerului Educației în două: unul dedicat învățământului preuniversitar și altul universitar și cercetării, având în vedere diferențele legislative și necesitatea unor responsabilități distincte. Propunerea include ca un ministru să gestioneze învățământul superior, iar un ministru delegat să se concentreze pe preuniversitar, pentru a fi mai aproape de nevoile profesorilor și angajaților din acest sector.

„Să avem două ministere. Unul care care să se ocupe de învățământul preuniversitar, și unul de învățământul universitar și cercetare, adică de învățământul superior. Oricum funcționăm pe două legi diferite și atunci ar fi bine să avem și persoane cu responsabilități diferite. Asta ar putea fi o soluție: să ai un ministru propriu-zis și un ministru delegat care se ocupe strict de învățământul preuniversitar, care să empatizeze cu sutele de mii de lucrători din domeniu”, a spus acesta.

Demisia lui Daniel David și blocajul administrativ

Daniel David și-a depus demisia pe 22 decembrie, însă a rămas în funcție până la oficializarea acesteia, perioadă în care atribuțiile administrative au fost acoperite de secretarii de stat. Ministrul demisionar a explicat public situația de tranziție din interiorul instituției.

„Eu mi-am depus demisia în 22 decembrie, aşa cum am anunţat şi public, de atunci aştept numirea unui nou ministru. Sper însă ca numirea să se facă cât mai repede, deocamdată eu sunt ministru, în această perioadă semnăturile pe ordinele de ministru sau pe alte acte sunt acoperite de către secretarii de stat”, a declarat ministrul demisionar.

Guvernul a confirmat situația prin purtătoarea de cuvânt Ioana Dogioiu, care a precizat că ministrul își exercita în continuare atribuțiile până la finalizarea procedurilor.

Ministerul funcționează „în regim de avarie”

Reprezentanții Ministerului Educației susțin că instituția poate funcționa fără ministru titular o perioadă limitată, însă riscurile cresc pe termen mediu.

„Din punct de vedere tehnic, ministerul poate funcționa fără ministru aproximativ două luni. După care, riscă să intre în incapacitate de funcționare. Însă, nu este cazul să ne gândim la asta acum”, au declarat reprezentanții biroului de presă.

Ideea reorganizării ministerului este susținută și de Sorin Costreie, consilier pe Educație al primarului general Nicușor Dan. Acesta a explicat că mai multe state europene funcționează deja cu structuri separate pentru educație și cercetare.

„Nouă ni s-ar potrivi modelul francez, polonez, suedez, care au două ministere separate, au un minister al educației și un minister al universităților și cercetării. Spania are trei trei ministere diferite: preuniversitar, universitar și cercetare. Eu cred că universitarul și cercetarea ar trebui să fie împreună și să se ajute, să colaboreze reciproc. Pentru că am văzut-o în urma lucrului la firul ierbii în minister. Sunt lumi diferite, nu total diferite, că toți facem educație, dar practici diferite, tot felul de provocări diferite”, a explicat el.

În paralel cu discuțiile despre reorganizare, se caută și un ministru titular. Pe lista potențialilor succesori se află rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, și Luciana Antoci, consiliera pe Educație a premierului Bolojan.

Marilen Pirtea a confirmat că a primit propunerea, însă a subliniat că o eventuală acceptare depinde de bugetul alocat Educației și de direcția reformelor.

„Deciziile vor fi luate după sărbători. Am primit această propunere din partea prim-ministrului, la care voi reflecta, decizia urmând a fi luată după perioada de sărbători. Este foarte important care va fi bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care sunt aşteptările în ceea ce priveşte măsurile pentru anul următor. Fără un buget consistent, măsurile din Educaţie vor părea mai mult coerciţii decât investiţii”, a afirmat Marilen Pirtea.