Ilie Bolojan, mesaj către primari: „Nu va mai putea fi așa cum eram obișnuiți până acum”(VIDEO)

Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, că Guvernul va avea o capacitate redusă de a majora transferurile către autoritățile locale în perioada următoare, în condițiile existenței unor deficite bugetare ridicate și ale angajamentelor asumate pentru corectarea acestora.

Ilie Bolojan a participat la eveniment alături de președintele PSD, Sorin Grindeanu, în cadrul reuniunii care a început la ora 10.30.

În discursul susținut, premierul a afirmat că prezența sa la Adunarea Generală a Asociației Comunelor reprezintă „o chestiune de respect”, având în vedere experiența sa anterioară în administrația publică locală, unde a exercitat trei mandate de primar și un mandat de președinte de consiliu județean.

Bolojan a arătat că este conștient de dificultățile cu care se confruntă administrațiile locale, în special cele din comunele mici, care gestionează comunități cu resurse financiare limitate. Potrivit premierului, modelul de funcționare bugetară din ultimii ani nu mai poate fi menținut.

12:51 • POLITICĂ

Scandal la Asociația Comunelor: Primărița Mariana Gâju, atac devastator la premierul Bolojan. „Vreți să ne îngropați pe toți!”

12:44 • Administratie

Război total între primari și Guvernul Bolojan: Grevă generală și amenințări cu blocarea administrației. Ce se întâmplă marți la Parlament

„Nu va mai putea fi așa cum eram obișnuiți până acum”, a spus Ilie Bolojan, explicând că România se confruntă cu deficite bugetare foarte mari, pe care guvernele și le-au asumat spre corectare pentru a menține echilibrele financiare pe termen mediu și lung.

În acest context, șeful Executivului a subliniat că indiferent de viitoarea componență a Guvernului sau de coalițiile care vor guverna, posibilitatea de a crește transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale va rămâne limitată.

„Capacitatea Guvernului de a crește transferurile către autoritățile locale e scăzută”, a afirmat premierul.

Premierul a recunoscut că majorarea taxelor locale nu este o măsură populară, dar a subliniat necesitatea explicării acesteia către cetățeni.

Ilie Bolojan a precizat, totodată, o serie de dezechilibre structurale în finanțarea administrației publice locale din România, comparativ cu media Uniunii Europene. Potrivit acestuia, aproximativ 80% din fondurile utilizate de administrațiile locale din România provin din transferuri de la bugetul de stat, în timp ce media europeană este de aproximativ 50%.

De asemenea, aproape jumătate din investițiile realizate în România sunt derulate prin autoritățile locale, un procent dublu față de cel înregistrat la nivelul Uniunii Europene.

În ceea ce privește cheltuielile de personal, premierul a arătat că, în statele UE, veniturile din taxele locale acoperă, în medie, cheltuielile cu salariile din administrația locală, în timp ce în România acestea reprezintă doar aproximativ un sfert din necesar.

Ilie Bolojan a făcut distincția între situația municipiilor reședință de județ și cea a comunelor mici, unde problemele sunt mult mai accentuate din cauza bazei reduse de venituri proprii și a dependenței ridicate de alocările de la bugetul central.

Premierul a afirmat că administrația publică locală se află în fața a două opțiuni în perioada următoare: creșterea performanței și a eficienței în structurile existente sau declanșarea unei reforme administrative de amploare.

„Avem două posibilități: să dovedim că, în actualele structuri, putem fi mai performanți, mai eficienți sau, dacă nu reușim acest lucru, e o problemă de timp până în 2028, când vor fi alegeri, să se ajungă la o reformă a administrației care va însemna reduceri de comune, comasări și alte măsuri similare”, a declarat Ilie Bolojan.

În acest context, premierul a anunțat că Executivul pregătește un pachet de măsuri dedicat administrației publice locale, care ar urma să fie adoptat cel mai târziu săptămâna viitoare. Potrivit acestuia, pachetul conține prevederi considerate esențiale pentru funcționarea administrațiilor locale și pentru întărirea rolului primarilor.

Bolojan a susținut că măsurile propuse vor consolida mandatul acordat de cetățeni aleșilor locali, în special în ceea ce privește capacitatea acestora de a planifica și de a elabora politici publice adaptate comunităților pe care le reprezintă.

„Schimbarea nu se poate face din București, ci prin fiecare dintre dumneavoastră”, a afirmat premierul, adresându-se primarilor prezenți la eveniment.

Pachetul de reformă include și o componentă de reducere a personalului din administrația locală, în situațiile în care numărul angajaților depășește limitele ce urmează să fie stabilite prin noile normative. Ilie Bolojan a precizat că, în opinia sa, fiecare administrație locală din România poate funcționa eficient în cadrul actual, dacă normele sunt respectate și aplicate corect.

„Acest pachet e important și sper să-l punem în practică cel mai târziu săptămâna viitoare”, a mai spus premierul.

Un alt element central al discursului a vizat nivelul taxelor locale. Ilie Bolojan a explicat că România nu mai putea menține nivelurile anterioare ale acestor taxe, în condițiile în care veniturile din taxele locale reprezintă aproximativ 0,55% din PIB, mult sub media Uniunii Europene, de 1,8%.

Premierul a recunoscut că majorarea taxelor locale nu este o măsură populară, dar a subliniat necesitatea explicării acesteia către cetățeni. Totodată, a arătat că aceste creșteri au fost însoțite de eliminarea unor excepții fiscale.

„E adevărat că pentru anumite categorii creșterile au fost mai mari decât cele estimate”, a admis Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, taxele aplicate în acest an au caracter de tranziție. Conform angajamentelor asumate de guvernele anterioare, de anul viitor mecanismul de calcul va fi modificat, urmând ca taxele să fie stabilite la nivelul prețurilor de piață, pe baza tranzacțiilor imobiliare, sub coordonarea Ministerului Finanțelor. Premierul a precizat că procentul aplicat va rămâne la nivel local, astfel încât încasările să fie, în linii mari, comparabile cu cele din acest an.

Ilie Bolojan a subliniat că veniturile rezultate din taxele locale vor rămâne la dispoziția autorităților locale.

În ceea ce privește transferurile de la bugetul de stat, premierul a arătat că acestea vor fi stabilite odată cu adoptarea bugetului și că există diferențe semnificative între administrațiile locale, în funcție de nivelul de dezvoltare economică. Potrivit acestuia, unele localități dispun de venituri pe cap de locuitor mult mai ridicate decât altele, aspect care va trebui avut în vedere în procesul de alocare a fondurilor.

Ilie Bolojan a mai declarat că Guvernul susține menținerea unui fond de echilibrare bugetară, destinat reducerii discrepanțelor dintre autoritățile locale cu venituri ridicate și cele cu resurse financiare limitate.

Potrivit acestuia, mecanismul de echilibrare presupune plafonarea veniturilor pentru administrațiile locale cu „vârfuri” de încasări, astfel încât localitățile cu venituri reduse să poată beneficia de fonduri suficiente pentru asigurarea serviciilor publice de bază.

„Trebuie să susținem un fond de echilibrare bugetară pentru ca cei cu vârfuri să aibă veniturile plafonate, iar cei care au puțin să aibă fonduri pentru serviciile de bază”, a spus premierul.

Ilie Bolojan a reiterat că Guvernul nu mai dispune de capacitatea de a asigura, în anii următori, transferuri bugetare la nivelul celor acordate anul trecut, în contextul constrângerilor financiare existente.

În ceea ce privește investițiile publice, premierul a arătat că anul în curs va reprezenta un vârf investițional, determinat de proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și prin programe precum Compania Națională de Investiții (CNI) sau Anghel Saligny, pentru care trebuie asigurate alocări bugetare considerate rezonabile.

Totodată, Ilie Bolojan a precizat că posibilitatea de a demara noi investiții este foarte limitată, având în vedere volumul mare de proiecte aflate deja în derulare.

Premierul a oferit ca exemplu situația de la Compania Națională de Investiții, unde sunt în derulare aproximativ 1.200 de proiecte, cu o valoare totală estimată la 12,5 miliarde de lei, în condițiile în care alocarea anuală este de aproximativ 2,5 miliarde de lei.

„Presupunând că nu mai deschidem nicio investiție nouă, ne-ar trebui cinci ani să le asigurăm pe cele deja începute”, a declarat Ilie Bolojan.

În acest context, șeful Executivului a subliniat necesitatea concentrării resurselor financiare pe finalizarea proiectelor aflate în stadii avansate de execuție, în detrimentul inițierii unor investiții noi, pentru a evita blocajele și risipa de fonduri publice.