Ilie Bolojan: „Situația deficitului este mai gravă decât estimam”

La două luni de la preluarea mandatului, premierul Ilie Bolojan a oferit, în cadrul unei conferințe de presă, o evaluare a situației economice și a măsurilor adoptate de guvern.

Potrivit șefului Executivului, deficitul bugetar al României este aproape de 10% din PIB, un nivel mult mai ridicat decât estimările inițiale. „La un deficit de aproape 10% din PIB nu era posibil să luăm o singură măsură”, a afirmat Bolojan, subliniind necesitatea adoptării unui set de măsuri succesive pentru stabilizarea finanțelor publice.

Premierul a prezentat două pachete legislative deja adoptate sau depuse în Parlament. Primul pachet a rezolvat parțial problemele deficitului, iar al doilea, format din cinci legi, vizează reducerea privilegiilor în sectorul public care nu sunt corelate cu performanța și restabilirea capacității statului de a colecta taxele de la evazioniști.

În privința unui al șaselea proiect, o reformă a administrației locale, premierul a explicat că acesta nu a fost depus din lipsa acordului tuturor partidelor din coaliție. Reformarea administrației locale ar fi fost complementară pachetului fiscal, contribuind la reducerea unei componente semnificative de cheltuieli publice. „Zona de administrație locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zonele de asistență socială. Controlul cheltuielilor de personal este o miză importantă”, a precizat Bolojan.

Premierul a atras atenția asupra creșterii cheltuielilor de personal în primele șase luni ale acestui an. Chiar fără creșteri de personal, acestea au urcat cu 10% față de aceeași perioadă a anului precedent, deși proiectul de buget prevedea o scădere de 5%. Bolojan a subliniat că nu au fost desființate nici posturile vacante, ceea ce contribuie la presiunea asupra bugetului.

14:44 • Educație

Liceul Tehnologic Dual din Oradea, absorbit prin Legea Bolojan la un an de la inaugurarea făcută chiar de actualul premier

10:48 • POLITICĂ

Bolojan: „Dacă reformele nu sunt respectate, e greu să îmi exercit funcția”

„Ori reducem cheltuielile și putem funcționa pe actuala schemă administrativă, ori vom fi forțați să facem o reorganizare administrativă și să desființăm localități care nu își pot susține activitatea”, a afirmat premierul.

Pachetul pentru administrație avea trei direcții

Conform șefului Executivului, pachetul pentru administrație avea trei direcții: creșterea capacității administrative – aici toată lumea a fost de acord; descentralizarea – există un acord pentru transferuri către primării; reducerea de personal – pentru aceasta nu s-a ajuns la un acord.

„Ați auzit cifre despre reduceri, și foarte puțini au înțeles problemele. Administrația este dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, raportat la numărul de locuitori, iar fiecare localitate știe, prin calculul primit de la prefectură, câți angajați poate avea maxim. Este singura zonă în care guvernul și Parlamentul pot acționa – pe numărul maxim de angajați. Știind ce număr maxim de angajați poate avea, fiecare autoritate locală aprobă organigrama – câți angajați poate avea. În general, mulți primari și-au calculat organigrama mult sub numărul maxim de angajați”, a spus Bolojan.

Aceste organigrame trebuie să fie mai mici decât numărul total de angajați, susține premierul. În multe localități, mulți primari și-au calculat organigrama mult sub numărul maxim permis.

”Al treilea element este câte posturi sunt efectiv ocupate. În fiecare instituție, o parte sunt ocupate, iar o parte sunt vacante. Posturile vacante au un rol, deoarece susțin funcțiile de conducere. Dacă vrem să vorbim despre reduceri în administrație, trebuie să ne referim la numărul de posturi efectiv ocupate”, a mai spus acesta

„Când a fost propus procentul de 25%, mi-am dat seama că efectele sunt aproape nule. Am observat acest lucru de mai multe ori și nu îmi permit, în această situație, să vin cu asemenea soluții. Am propus o analiză cât se poate de corectă și sinceră privind administrația. Veți avea un link cu aceste calcule publice.”

”Vă prezint câteva ipoteze de lucru: dacă vrem o reducere efectivă de personal de 5%, înseamnă că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim de posturi. În sub 1000 de UAT-uri se va reduce personalul, iar aici există cu siguranță personal supradimensionat. Dacă vrem o reducere efectivă de personal de 10%, acest lucru ar însemna că din numărul total de posturi ar trebui să rămână aproximativ 40%.”

Sursa: Guvern

„Dacă vrem o reducere efectivă de 15% a personalului, ar însemna o diminuare de aproximativ 45% a numărului maxim de posturi aprobate. Circa 60% dintre primării ar trebui să facă reduceri în acest scenariu. Eu, personal, știu că aceste măsuri funcționează, pentru că le-am implementat. Dacă vă uitați la Oradea și la județul Bihor, am arătat că se poate.

O reducere de 10% ar însemna aproximativ 13.000 de concedieri. Nu ne permitem să mai dezinformăm cetățenii. Ministerul Dezvoltării va veni în această săptămână cu toate datele din teren. Ipotezele de reducere a personalului s-au aplicat doar pe două criterii: numărul maxim de angajați și numărul de polițiști locali.

Având în vedere că există multe primării unde personalul este calculat corect, și primăriile cu personal supradimensionat au ocazia să își facă propria analiză. Cred că a nu risipi banii colectați de la cetățeni este o miză importantă. În Oradea, banii colectați s-au folosit rapid pentru investiții. În schimb, în localitățile care nu pot funcționa fără fonduri de la stat, este obligatoriu să luăm această măsură, deoarece altfel acestea ajung să ceară bani de la guvern pentru salarii, ceea ce afectează resursele țării”, a spus Bolojan.

Situație țară cu 40%

Bolojan susține că proiectul de reformă în administrație e un prim pas pentru eficiență. ”Dacă s-ar aplica un astfel de pachet, ar putea dura 1-2 pentru analize despre cum va funcționa și dacă se impune un proiect de reorganizare administrativă. Nu poți promova un astfel de proiect fără susținere politică. S-a întâmplat în trecut să discutăm ani buni și nu s-a ajuns la nici o soluție”, a afirmat premierul.