Iluzia relaxării fiscale în 2026: Firmele mari „respiră”, patronii mici și proprietarii de imobile sunt sufocați de noi taxe

Guvernul României transmite mediului de afaceri că presiunea fiscală ar putea fi redusă în 2026, însă provocarea deficitului bugetar rămâne. Modificările fiscale prevăzute de ordonanța denumită informal „trenuleț” vizează în principal companiile, însă efectele vor fi resimțite și de persoanele fizice. Cele mai importante schimbări se referă la reducerea și eliminarea unor taxe considerate împovărătoare, precum impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS) și impozitul pe construcții speciale, cunoscut sub numele de taxa pe stâlp.

„Un semnal pentru companii că presiunea fiscală ar putea fi redusă și că seria de creșteri de taxe s-ar putea încheia în 2026 este transmis de ordonanța «trenuleț»”, explică Ruxandra Târlescu, partener și leader servicii fiscale și juridice PwC România

Aceste măsuri au un caracter simbolic important, oferind un orizont de speranță mediului de afaceri după o perioadă de creșteri repetate de taxe. Totuși, ele sunt, deocamdată, promisiuni legislative, iar modificarea lor pe parcursul anului 2026 nu poate fi exclusă.

Reducerea impozitelor pentru companii

În 2026, IMCA se va reduce de la 1% la 0,5%, iar ICAS și impozitul pe construcții speciale vor fi eliminate abia din 2027. Aceste taxe au fost introduse în anii anteriori pentru a compensa deficitul bugetar, dar au avut un impact limitat asupra veniturilor fiscale, generând în schimb incertitudine pentru mediul de afaceri.

12:00, 04.01.2026 • Internațional

Moscova riscă să piardă miliarde în Venezuela după capturarea lui Maduro

11:45, 17.12.2025 • ACTUALITATE

Fondul pentru Mediu în prag de criză: un proiect al useristei Diana Buzoianu aduce reduceri masive și programe vitale compromise

Pentru companiile mici și mijlocii, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor va avea o singură cotă de 1%, indiferent de tipul activității, însă plafonul de încadrare va scădea de la 500.000 euro la 100.000 euro. Această măsură ar putea afecta aproximativ 60-70% din microîntreprinderile românești care se încadrează sub noul plafon, obligându-le să calculeze mai atent impactul fiscal asupra cash-flow-ului.

În plus, companiile cu cifre de afaceri de până la 50 milioane euro vor putea deduce cheltuielile pentru drepturile de proprietate intelectuală și consultanță în limita a 1% din totalul cheltuielilor înregistrate. În cazul grupurilor fiscale, această limitare se aplică la nivel individual pentru fiecare membru, ceea ce poate reduce flexibilitatea în planificarea fiscală.

Impozitarea veniturilor personale și a investițiilor

Pentru persoanele fizice, impozitul pe dividende va fi aplicat în continuare cu cota de 16% începând cu 2026. Totodată, câștigurile din transferul titlurilor de valoare, instrumentelor financiare derivate sau aurului de investiții vor fi impozitate mai dur. În funcție de perioada de deținere a titlurilor, impozitul reținut la sursă va crește de la 1% la 3% dacă titlurile sunt deținute mai mult de 365 de zile și de la 3% la 6% pentru o perioadă mai scurtă.

De asemenea, câștigurile din transferul de monedă virtuală vor intra începând cu 2026 sub incidența cotei de 16%, fără posibilitatea de compensare a pierderilor: „În cazul pierderilor din transferul de monedă virtuală nu este posibilă recuperarea lor din câștiguri de aceeași natură sau din câștiguri din transferul titlurilor de valoare sau din alte operaţiuni cu instrumente financiare.”

Pentru persoanele fizice care beneficiază de bunuri și servicii din partea unor companii, orice diferență între prețul pieței și valoarea plătită de participant va fi impozitată cu aceeași cotă de 16%, la fel ca dividendele. Aceasta include atât bunurile imobile, cât și serviciile sau alte beneficii primite.

Creșteri semnificative ale impozitelor locale

O altă schimbare majoră vizează impozitele locale. Din 2026, valoarea impozabilă pe metru pătrat pentru clădirile rezidențiale și terenuri va crește cu aproximativ 170% pentru persoane fizice. Pentru companii, valoarea impozabilă pe terenuri va înregistra aceeași creștere, ceea ce va avea un impact direct asupra cash-flow-ului firmelor care dețin portofolii mari de terenuri sau clădiri.

Totodată, cota impozitului special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare va crește de la 0,3% la 0,9%. Ruxandra Târlescu explică impactul acestor modificări: „Creșterea cotei impozitului special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare de la 0,3% la 0,9% va avea un impact fiscal semnificativ, în special pentru companiile cu portofolii extinse de terenuri.”

În ceea ce privește mijloacele de transport înmatriculate, impozitele vor crește între 5% și 146%, în funcție de norma de poluare, inclusiv pentru modelele hibride. Noile categorii de scutiri pentru clădiri și terenuri vizează investițiile în industria prelucrătoare, depozitare și logistică, oferind scutiri pentru doi ani de la recepție.

Venituri fiscale și provocarea deficitului bugetar

Pe fondul acestor modificări, România rămâne sub presiunea reducerii deficitului bugetar. Veniturile fiscale – impozite pe venit, profit, TVA, accize, taxe vamale și contribuții sociale – au fost în ultimul deceniu în jurul a 25–27% din PIB. În 2025, execuția bugetară la 11 luni a arătat că veniturile fiscale erau de 25,6% din PIB, în creștere ușoară față de 25% în perioada similară a anului anterior. Majorările fiscale din 2025 au adus un plus de aproximativ 0,6% din PIB.

Pentru a reduce deficitul bugetar cu alte două puncte procentuale din PIB în 2026 și a continua trendul până la 3% din PIB în 2030, guvernul are la dispoziție două alternative majore: raționalizarea cheltuielilor publice și îmbunătățirea colectării taxelor existente. În acest context, reforma ANAF și digitalizarea administrației fiscale sunt considerate prioritare, România fiind lider european în decalajele de colectare a TVA și a impozitului pe profit.

Ruxandra Târlescu subliniază importanța disciplinei bugetare: „Disciplina bugetară, respectiv controlul mai strict al cheluielilor sunt esențiale pentru a nu mai avea loc creșteri de taxe.”

Reforma fiscală prevăzută în PNRR se încheie în acest an, cu mici excepții

Majorările fiscale din 2025 au fost determinate de necesitatea reducerii deficitului și de angajamentele asumate prin PNRR. În 2026, reforma fiscală prevăzută în PNRR se încheie, cu excepția impozitării imobilelor la valoarea de piață, amânată pentru un termen ulterior. Reducerea presiunii fiscale asupra companiilor și claritatea asupra veniturilor personale oferă o fereastră de oportunitate pentru mediul de afaceri, însă succesul acestei politici depinde în continuare de disciplina bugetară și de eficiența colectării taxelor existente.

„Intenția guvernului este să arate că fiscalitatea mărită este împovărătoare, frânează investițiile și, implicit, creșterea economică. Intenția sa este sprijinită și de declarația recentă a reprezentanților FMI conform căreia măsurile deja luate sunt suficiente pentru consolidarea fiscală și că, de acum, trebuie doar să fie menținută direcția.”

Astfel, 2026 poate fi anul în care companiile respiră mai ușor, însă numai dacă autoritățile reușesc să mențină echilibrul între reducerea fiscalității și controlul strict al cheltuielilor publice.