În București ar putea să pară ciudat, la Paris e o tradiție: Cina de adio oferită de premierul francez

Ceea ce în București ar putea să pară ciudat, la Paris este o tradiție: o cină de adio oferită de premierul francez Jean Castex, la care miniștrii săi au ținut să-și exprime emoțiile la despărțire…

Omagii la o cină de rămas bun, cu câteva zile înainte de remaniere, notează BFM TV Paris. Jean Castex și-a adunat miniștrii pentru ultima dată în jurul unui „bufet”.  „Un om rar”, „mulțumim pentru tot”, sunt expresii folosite la adresa celui care a condus până acum Cabinetul de miniștri al Franței.

În ultimul moment în preajma șefului guvernului, miniștrii au profitat de ocazie pentru a-i transmite câteva cuvinte. Jean Castex a primit un tricou de rugby (foto) de la echipa Franței, semnat de toți miniștrii și le-a transmis, între altele, colegilor: „Ne-am confruntat cu multe dificultăți, dar am fost la înălțime și în luptă”.

Va părăsi cu totul guvernul

Se menține suspansul privind data plecării lui Jean Castex, care, teoretic, poate demisiona în orice moment. Șeful guvernului este, însă, așteptat duminică la Vatican pentru o întâlnire cu Papa Francisc. Presa franceză arăta săptămâna aceasta că, deși era de așteptat să obțină un nou minister (Justiție sau Educație Națională), premierul va părăsi cu totul guvernul și nu va fi prezent în viitoarea organigramă.

Fostul primar al orașului Prades a făcut deja cunoscut că intenționează să-și ia câteva săptămâni de vacanță după plecarea din guvern. Este un scenariu aproape fără precedent care se prezintă acum la Paris: pentru prima dată de la realegerea generalului de Gaulle în 1965, un președinte în funcție a fost reales cu o majoritate guvernamentală și parlamentară.

De fapt, pe Castex nimic nu-l poate obliga să părăsească Palatul Matignon, reședința oficială a premierilor francezi. Mai ales că președintele Republicii nu are în mod explicit dreptul de a-și demite premierul.

Jean Castex invocă o „tradiție republicană” pentru „a da un nou impuls”, cum nota Le Figaro la începutul lunii aprilie. Este mai degrabă o „demisie de curtoazie” și un obicei republican practicat din 1879.