În culisele războiului informațional: cum funcționează fabricile de fake news și ce putem face să ne apărăm

Fabricile de fake news sunt structuri organizate care folosesc tehnologii avansate și instrumente low-cost pentru a manipula percepțiile publicului și piețele, transformând dezinformarea într-o armă cu impact economic, politic și social global.

Fabricile de fake news, o realitate

Fabricile de fake news nu mai sunt doar mituri ale internetului, ci structuri reale, bine organizate, care combină tehnologii avansate cu instrumente accesibile, pentru a distorsiona realitatea și a influența decizii politice, sociale și economice. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru PutereaFinanciară.ro, sociologul Nicolae Țibrigan, expert DFT și cercetător la Academia Română, explică mecanismele care stau în spatele acestei industrii opace și modul în care influențează percepția publică la scară globală.

„Dezinformarea nu e o greșeală, e o acțiune deliberată, rafinată, care vizează modelarea comportamentelor”, avertizează Țibrigan.

Fenomenul nu se limitează la troli izolați, ci presupune o infrastructură sofisticată: echipe de conținut, algoritmi de amplificare, rețele de boturi, site-uri fantomă și campanii personalizate în funcție de publicul țintă. Obiectivele variază de la profit prin trafic online la destabilizarea unor guverne pro-occidentale.

09:33, 02.06.2025 • TEHNOLOGIE

Atenție la escrocherii online! Ilie Bolojan, protagonistul unui videoclip fals

16:01, 28.05.2025 • POLITICĂ

Un oficial MAE apare într-un fake news viralizat online

Campanii de fake news cu bani puţini

Campaniile pot avea un impact uriaș chiar și cu bugete modeste. Un exemplu este campania „Pravda” din 2024, care, cu mai puțin de 20.000 euro, a generat peste un milion de vizualizări săptămânale și a dus la suspendarea a 15 televiziuni.

„Impactul nu vine din tehnologie în sine, ci din sincronizarea ei cu vulnerabilitățile sociale și politice”, spune expertul.

Țibrigan atrage atenția că orice utilizator poate deveni parte a acestui război digital, conștient sau nu. De aceea, soluțiile țin de educație și vigilență: verificarea sursei, evitarea distribuirii automate, folosirea instrumentelor de monitorizare și cultivarea unui spirit critic.

„Libertatea cognitivă nu înseamnă să crezi orice, ci să poți distinge între ceea ce vrei să crezi și ceea ce este verificabil”, subliniază cercetătorul.

Într-o lume în care viralul dictează realitatea, apărarea împotriva dezinformării devine o problemă de securitate personală și colectivă. Nu mai e suficient să fii informat, ci să știi cum să recunoști manipularea și să nu devii, fără să vrei, o piesă într-un joc mult mai mare.