În exploatarea portuară de la Dunărea Maritimă, revirimentul din ultimii ani nu depășește efectele crizei

Porturile de la Dunărea Maritimă, de la Tulcea, Galați și Brăila, au înregistrat în ultimii ani ușoare creșteri ale cantităților de mărfuri operate, dar în exloatarea portuară de pe acest sector al Dunării încă sunt resimțite efectele crizei economice, volumul mărfurilor fiind cu mult sub valorile de trafic de înainte de 2007-2008, când prin aceste porturi treceau anual între 12 și 15 milioane de tone de mărfuri.

Începând din 2012, porturile de la Dunărea Maritimă s-au confruntat cu o scădere a indicatorilor economici și cu două excepții, în 2015 și 2019, când cantitatea de mărfuri exploatate portuar a depășit 9 milioane de tone, în anii care au urmat, nici revirimentul din siderurgie, domeniu de bază pentru porturile din Galați și Tulcea, dar nici apariția unor noi categorii de mărfuri exportate în țările arabe nu au determinat depășirea acestui „plafon”.  

În 2020, cantitatea de mărfuri tranzitate a fost sub nivelul din 1991

Potrivit datelor Administrației Portuare a Dunării Maritime (APDM) Galați, în anul 2020, în porturile de la Tulcea, Galați și Brăila, a fost exploatată o cantitate de 8,4 milioane de tone de mărfuri, sub nivelul de 8,8 milioane de tone înregistrat în 1991, un an de referință pentru acest domeniu.

Cea mai mare pondere a avut-o traficul fluvial. În cele trei porturi au acostat anul trecut 3.209 de nave sau barje, în care au fost încărcată sau descărcată o cantitate totală de 5,6 milioane de tone de mărfuri. În traficul maritim, au fost operate portuar 614 nave, cu o cantitate de 2,8 milioane de tone. Numărul total al navelor care în 2020 au acostat la Tulcea, Galați și Brăila, a fost de 3.823, mai puține decât în 2019, când în cele trei porturi au acostat 4.365 de nave fluviale și maritime.

Portul Galați, cel mai important de la Dunăre

Potrivit datelor APDM, Galațiul este cel mai important port de la Dunăre, prin acesta fiind tranzitate în 2020 de un număr de 2.030 de nave, cu o cantitate de 5,4 milioane de tone de mărfuri, cei mai importanți curenți de marfă fiind exporturile de laminate și importurile de materii prime sau de fier vechi prin Portul Mineralier Romportmet SA, al Combinatului Siderurgic „Liberty”.

În Portul Brăila au acostat în 2020 un număr de 1.199 de nave, pentru care au fost operate 1,65 milioane de tone de mărfuri, în scădere față de anul 2019, când portul brăilean a fost tranzitat de 2,2 milioane de tone de mărfuri. Este în scădere și activitatea din Portul Tulcea, în care anul trecut au acostat 594 de nave, față de 930 în 2019 și au fost operate portuar 1,39 milioane de tone de mărfuri, cu mult sub indicatorii din 2019, când Portul Tulcea a fost tranzitat de 2,068 milioane de tone de mărfuri.

Mărfurile noi, berbecuți și baloți de lucernă pentru țările arabe

Structura mărfurilor care tranzitează porturile dunărene oferă imaginea economiei din regiune. Fiecare port are specificul său, mărfurile tranzitate ținând de activitățile economice din zonă, care determină și structura curenților de marfă, în special la export. Dacă în porturile de la Galați și Tulcea ponderea mare este deținută de laminate și minereuri pentru cele două combinate siderurgice, în Portul Brăila au fost remarcați în ultimii ani noi curenți de marfă care au câștigat o pondere ceva mai mare, aceștia fiind exportul de berbecuți și de baloți de lucernă pentru țările arabe.

Exploatarea portuară de la Dunăre nu poate depăși criza

Dacă în perioada 2002-2008 în cele trei porturi maritime de la Dunăre erau operate portuar în fiecare an 10-15 milioane de tone, după 2009 porturile dunărene au trecut printr-o situaţie mai dificilă decât aceea din 2001, când unul din efectele războiului din fosta Iugoslavie a fost scăderea navigaţiei şi a operării portuare la Dunăre. În 2000 și 2001, chiar și pe fondul războiului din fosta Iugoslavie traficul portuar la Dunărea Maritimă era de 9-12 milioane de tone. În 2006, au fost exploatate portuar 15,2 milioane de tone.

Criza economică a avut un efect catastrofal asupra exploatării portuare de la Dunăre. De la 10,7 milioane tone în 2008, volumul mărfurilor a scăzut la 7,7 milioane tone în 2009. A urmat un ușor reviriment, la 11,7 milioane tone în 2010 și 10,5 milioane de tone în 2011, după care au urmat noi scăderi. În 2012 și 2013, au fost operate portuar în jur 8 milioane de tone, după care în 2014 traficul a înregistrat scădere, la 7,8 milioane tone. După ce în 2015 a fost o creștere la 9,085 milioane tone, în 2016 au fost operate în porturile de la Dunărea Maritimă 8,7 milioane tone. În 2017 a fost înregistrat un volum de 7,95 milioane de tone, cu mult sub indicatorii din perioada de înainte de criză.

În 2018, în cele trei porturi au fost operate 8,4 milioane de tone, iar în 2019 cantitatea a crescut la 9,4 de milioane de tone, o creștere ce dădea motive de optimism în legătură cu relansarea exploatării portuare, însă în 2020 a urmat o nouă scădere, la 8,4 milioane de tone, care consolidează concluzia că exploatarea portuară la Dunărea Maritimă nu mai poate depăși „plafonul” de 9 milioane de tone.