Înalta Curte cere CCR să implice Curtea de Justiție a UE în disputa privind pensiile magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a făcut, marți, un pas important în disputa privind legea pensiilor magistraților. A trimis Curții Constituționale o solicitare oficială de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin mecanismul întrebării preliminare.

Demersul are ca scop verificarea compatibilității reformei contestate cu dreptul Uniunii Europene și cu standardele europene referitoare la statutul și independența magistraților.

Cererea a fost depusă pe 10 februarie 2026, în contextul în care CCR analizează obiecția de neconstituționalitate ridicată chiar de ÎCCJ asupra modificărilor aduse pensiilor de serviciu. Prin acest demers, instanța supremă solicită Curții Constituționale să activeze procedura prevăzută de articolul 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, pentru a obține un punct de vedere oficial al CJUE.

Inițiativa ÎCCJ apare într-un moment de blocaj procedural la CCR, marcat de amânări succesive ale pronunțării privind legea pensiilor magistraților.

13:30 • ACTUALITATE

Decizia CCR pe pensiile magistraților, blocată după ce judecătorul Gheorghe Stan a intrat în concediu

06:59 • ACTUALITATE

Zi decisivă pentru judecătorii CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc

ÎCCJ invocă principii europene

În comunicatul transmis marți, Înalta Curte subliniază că cererea de decizie preliminară urmărește „verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție”. Instanța supremă precizează că reforma pensiilor magistraților trebuie evaluată nu doar prin prisma Constituției, ci și a standardelor europene obligatorii pentru România.

În document, ÎCCJ afirmă că dispozițiile examinate sunt „susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime”, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene. Acestea sunt considerate „relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”.

Înalta Curte leagă aceste exigențe direct de articolul 19 alineatul (1) din Tratatul UE, coroborat cu valorile statului de drept consacrate de articolul 2 TUE, arătând astfel că problema pensiilor magistraților depășește dimensiunea unei simple politici bugetare și intră în zona garanțiilor structurale ale independenței justiției.

Cinci puncte de obiecție formulate

În comunicatul oficial, ÎCCJ arată că, în urma analizei celor cinci puncte de obiecție formulate, „măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene”. Instanța supremă atrage atenția că acestea pot conduce la „un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”.

De asemenea, Înalta Curte subliniază că reforma nu este însoțită de „o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate”, în lipsa datelor necesare. În plus, se arată că măsurile pot „reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor”, pot „perpetua o stare de instabilitate legislativă” și pot institui „un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv”.

Prin această argumentație, ÎCCJ spune că legea nu este doar discutabilă din punct de vedere constituțional, ci riscă să intre în conflict direct cu dreptul european, ceea ce ar putea duce la consecințe juridice mult mai mari.

Sesizarea CJUE, prezentată ca instrument de cooperare europeană, nu ca blocaj legislativ

ÎCCJ precizează că inițiativa se înscrie „în preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept”, utilizând „toate căile juridice legitime prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene”.

Instanța supremă prezintă sesizarea CJUE nu ca pe un gest de blocaj, ci ca pe un instrument normal și esențial al cooperării judiciare europene, menit să asigure „interpretarea și aplicarea unitară a dreptului european” și să consolideze relația dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii.