Înalta Curte contestă la CCR legea pensiilor de serviciu pentru magistrați

Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis joi să sesizeze Curtea Constituțională în privința noii legi care reglementează pensiile de serviciu ale magistraților, lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.

Înalta Curte contestă

Informația a fost confirmată de surse judiciare pentru AGERPRES. Decizia deschide un nou capitol al disputei dintre Executiv și sistemul judiciar pe tema reformei pensiilor speciale.

Luni, premierul Ilie Bolojan a prezentat în fața plenului reunit al Parlamentului pachetul de reforme pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, între care se află și modificările privind pensiile de serviciu din magistratură. Șeful Executivului a subliniat că situația actuală este una inechitabilă, în condițiile în care magistrații pot ieși la pensie la doar 48-49 de ani, iar pensia medie depășește 24.000 de lei.

„Numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei, în special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere”, a precizat Bolojan.

10:23 • Justitie

ÎCCJ decide dacă sesizează CCR pe legea pensiilor magistraților

06:16, 28.08.2025 • POLITICĂ

De ce crede Bolojan că Pachetul 2 are șanse mari să treacă de CCR

Reforma propusă de Guvern

Premierul a explicat că legea aduce schimbări esențiale, însă într-un cadru gradual.

„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni”, a declarat acesta.

O altă măsură importantă se referă la cuantumul pensiei. Dacă până acum magistrații se pensionau cu 100% din ultima remunerație netă, noua lege plafonează acest procent la 70% din venitul net al ultimei luni de activitate.

 „Pensiile rămân considerabile”

Premierul a insistat asupra faptului că, chiar și după reformă, magistrații vor beneficia de venituri care să le asigure independența.

„Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, a punctat Ilie Bolojan.

Acesta a adăugat că modificările nu au doar o motivație financiară, ci și una de echitate socială, întrucât regimul special al pensiilor din magistratură a fost mult timp un subiect de nemulțumire publică.

Conflict instituțional

Decizia Înaltei Curți de a ataca legea la Curtea Constituțională ar putea întârzia intrarea în vigoare a prevederilor. Magistrații invocă, potrivit surselor judiciare, aspecte legate de constituționalitatea reformei, în special în ceea ce privește independența justiției și drepturile câștigate ale celor deja în sistem.

Disputa pe tema pensiilor magistraților este una dintre cele mai delicate reforme incluse în PNRR și intens dezbătută în spațiul public. În timp ce Guvernul susține că măsurile sunt necesare pentru echitate și sustenabilitate bugetară, magistrații consideră că acestea ar putea afecta independența justiției și atractivitatea profesiei.