Înalta Curte decide, dar nu lămurește: magistrații încă așteaptă să afle dacă vor primi sau nu bani mai mulți

Veniturile magistraților din România rămân în continuare un teren al incertitudinii. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recent sesizarea mai multor judecători și procurori, care solicitau clarificarea drepturilor lor salariale retroactive, lăsând nesoluționată una dintre cele mai controversate probleme din sistemul judiciar din ultimii ani. Decizia menține un punct nevralgic în ceea ce privește compensarea corectă a magistraților.

Cum s-a ajuns aici

Contestația a fost inițiată de un grup de magistrați care a ridicat probleme legate de modul în care Ministerul Justiției interpretează și aplică Ordonanța de Urgență nr. 62/2024. Această ordonanță, adoptată cu scopul declarat de a corecta inechitățile salariale din sistemul judiciar, prevede printre altele posibilitatea de aplicare retroactivă a unor drepturi salariale. Magistrații au susținut că interpretarea ministerului limitează nejustificat aplicarea corectă a normelor și nu respectă pe deplin intenția legiuitorului.

Procesul a parcurs mai multe etape complexe și a implicat atât analiza preliminară a dosarului, cât și consultarea referatelor detaliate ale specialiștilor în drept constituțional și administrativ. Complete specializate ale Înaltei Curți au evaluat argumentele părților și au evidențiat zonele de dispută: modul de calcul al compensațiilor, perioada pentru care acestea ar fi trebuit acordate și condițiile pentru aplicarea retroactivă.

În sesizare, magistrații au subliniat că Ordonanța trebuie să asigure o corectă compensare salarială și să clarifice exact ce sume trebuie acordate pentru perioadele anterioare. De asemenea, au atras atenția asupra impactului financiar și moral pe care deciziile discreționare ale ministerului îl pot avea asupra întregului corp al magistraților.

10:54, 03.11.2025 • Justitie

Alertă în toate primăriile: Înalta Curte a luat o decizie care îi vizează pe toți funcționarii

19:59, 28.10.2025 • Justitie

Înalta Curte taie elanul salarizărilor din justiție: decizie cu efecte în tot sistemul public

Decizia Înaltei Curți

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să respingă sesizarea magistraților, calificând-o ca inadmisibilă. Aceasta înseamnă că instanța nu a intrat în analiza fondului cauzei și nu a stabilit dacă magistrații aveau sau nu dreptul la sume suplimentare retroactive. Motivul principal al respingerii a fost legat de neîndeplinirea criteriilor legale pentru admiterea contestației, inclusiv aspecte de formă și procedură care au împiedicat instanța să evalueze conținutul cererii.

Prin această decizie, Înalta Curte a lăsat nerezolvată o problemă cu impact direct asupra veniturilor și stabilității financiare a magistraților din întreaga țară. Practic, rămâne incert dacă aceste drepturi salariale vor fi recunoscute în viitor și în ce condiții, iar magistrații care sperau la compensații retroactive trebuie să caute alte căi legale pentru a-și susține cererile.

Ce este în joc

Deși pentru publicul larg disputa poate părea tehnică, miza este deosebit de concretă. Decizia Înaltei Curți influențează direct veniturile magistraților, modul în care sunt respectate drepturile salariale și încrederea generală în sistemul judiciar.

Dacă sesizarea ar fi fost admisă, magistrații ar fi putut primi compensații retroactive substanțiale, ceea ce ar fi schimbat perspectivele salariale pe termen lung și ar fi stabilit un precedent important în materie de aplicare a legislației salariale. În lipsa acestei decizii, rămâne incert dacă și cum vor fi respectate aceste drepturi în viitor, iar diferențele de interpretare pot continua să genereze tensiuni între magistrați și Ministerul Justiției.

Pașii următori

În urma respingerii contestației, magistrații au la dispoziție mai multe opțiuni: pot formula noi acțiuni legale, pot solicita clarificări prin intermediul altor instanțe sau pot aștepta eventuale modificări legislative menite să reglementeze aplicarea Ordonanței 62/2024.