Industria muzicală, în alertă. Plata drepturilor de autor ar putea deveni opțională

Publicat: 31 dec. 2025, 07:12, de Corina Oprea, în ACTUALITATE , ? cititori
Industria muzicală, în alertă. Plata drepturilor de autor ar putea deveni opțională

Peste 300 de artiști, printre care Tudor Chirilă, Irina Rimes și Loredana Groza, contestă un proiect de OUG care ar putea transforma plata drepturilor de autor pentru muzica difuzată în spații publice într-un proces opțional. Aceștia atrag atenția că modificările propuse ar slăbi protecția legală a creatorilor și ar crește riscul de pierdere a veniturilor.

Nemulțumiri legate de gestiunea colectivă extinsă

Scrisoarea artiștilor, adresată Guvernului și Ministerului Culturii, se concentrează pe modul de colectare a drepturilor de autor în restaurante, hoteluri, mall-uri sau mijloace de transport.

Proiectul de OUG vizează eliminarea gestiunii colective extinse, sistem prin care drepturile sunt colectate centralizat pentru toți artiștii, inclusiv cei neafiliați.

„Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental – prin eliminarea gestiunii colective extinse – de asemenea manieră încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin”, se arată în scrisoare.

Artiștii susțin că această modificare este justificată de Ministerul Culturii prin aplicarea unei directive europene, însă legea actuală permite deja gestionarea individuală a drepturilor.

Ce înseamnă gestiunea colectivă extinsă

În prezent, spațiile care difuzează muzică nu sunt obligate să încheie contracte individuale cu fiecare artist, ci doar cu un organism de gestiune colectivă. Acesta colectează și distribuie sumele inclusiv către artiștii neafiliați.

Artiștii explică că licențierea individuală ar fi imposibilă sau extrem de costisitoare, având în vedere numărul uriaș de piese difuzate zilnic în radio, TV sau online.

Riscurile eliminării sistemului

În lipsa gestiunii colective extinse, plata drepturilor ar deveni opțională. „Autorii (…) nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii”, se arată în scrisoare. Practic, un utilizator ar putea încheia contracte doar cu câțiva artiști și să difuzeze orice alt repertoriu fără ca organizațiile de gestiune să poată verifica realitatea.

Semnatarii contestă atât eliminarea gestiunii colective extinse, cât și crearea unui nou organism de colectare finanțat din sumele ce ar trebui să ajungă la artiști. Aceștia cer ca, în cazul unui „colector unic”, acesta să fie ales dintre organismele deja existente și subliniază că:

„Legea trebuie să îi protejeze pe titularii drepturilor, nu să creeze cadrul pentru a evita sau reduce plata drepturilor lor.”

Artiștii solicită păstrarea și reglementarea gestiunii colective extinse pentru muzica difuzată în spații publice și avertizează că „nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite artiștilor”.

Ministrul Culturii, Andras Demeter, a explicat că modificările urmăresc să ofere mai multă libertate titularilor de drepturi: „Fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri”, enumerând atât gestionarea directă, cât și cea prin organisme colective sau soluții mixte.