Inegalitatea veniturilor în România: 0,6 % dintre deponenți controlează 28 % din depozitele bancare. Cum stăm la venituri

Inegalitatea veniturilor în România continuă să fie una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în ciuda unui trend descendent în ultimii ani. Cei mai bogați 10 % dintre români concentrează aproximativ 41 % din venitul național înainte de impozitare, potrivit celor mai recente date disponibile. 

Accesul la clasa de mijloc devine tot mai dificil

O analiză a evoluției inegalității între 2006 și 2021 arată o reducere generală a diferențelor de venituri la nivelul Uniunii Europene. Această scădere s-a datorat în special convergenței veniturilor între statele membre — mai ales prin creșteri substanțiale în țările care au aderat după 2004 (UE13). Însă în interiorul statelor, imaginea este mai nuanțată: în timp ce inegalitatea a crescut în jumătate dintre țările UE, în special în cele nordice și continentale precum Suedia și Danemarca, ea a scăzut în state precum România, Polonia, Grecia sau Portugalia.

Clasa de mijloc, considerată un pilon al stabilității sociale în Europa, a început să se contracte în aproape două treimi dintre statele membre. Deși scăderea nu este considerată semnificativă în ansamblu, accesul la această clasă devine tot mai dificil pentru tineri, persoane cu nivel scăzut de instruire sau șomeri.

În paralel, ponderea persoanelor aflate sub pragul sărăciei (60% din venitul median) a crescut în majoritatea țărilor, indicând o tendință de alunecare din clasa de mijloc către cea cu venituri reduse. Această dinamică este confirmată și de impactul crizei energetice din 2022, când tot mai multe gospodării nu și-au mai permis să-și încălzească locuințele corespunzător. Cei mai afectați au fost tinerii, femeile, persoanele cu educație redusă și familiile monoparentale.

07:21, 03.08.2025 • ECONOMIE

România, gata să tipărească euro. Când se va transforma tehnologia în monedă reală?

20:46, 14.07.2025 • ECONOMIE

BNR trage semnalul de alarmă: datoria externă a României a crescut cu aproape 5 miliarde de euro, în ciuda măsurilor de austeritate

0,6 % dintre deponenți controlează 28 % din depozitele bancare

Situația se reflectă și în sistemul bancar, unde o mică parte din populație deține o proporție semnificativă din totalul economiilor.

Datele din martie 2025 arată că doar 0,6 % dintre deponenții bancari – adică aproximativ 84.400 de persoane – controlează 28 % din volumul total al depozitelor din România, conform BNR. Valoarea medie a depozitului pentru această categorie este de 1,06 milioane de lei (circa 210.000 de euro).

În contrast, restul de 99,4 % dintre deponenți – aproximativ 14,9 milioane de persoane – dețin economii medii de doar 15.500 de lei (aproximativ 3.000 de euro). Aceste cifre evidențiază o polarizare accentuată în ceea ce privește acumularea de capital la nivel individual.

Progrese modeste: Coeficientul Gini a scăzut la 31

Cu toate acestea, România a înregistrat o evoluție pozitivă în ceea ce privește inegalitatea veniturilor disponibile. Coeficientul Gini – indicatorul standard utilizat la nivel internațional pentru a măsura inegalitatea – a scăzut la 31 în anul 2023, față de 35 în perioada prepandemică (2019) și peste 38 în 2007. Aceasta reprezintă cea mai scăzută valoare a acestui indicator înregistrată în România în ultimul deceniu, potrivit datelor Eurostat.

Scăderea coeficientului Gini plasează România în apropierea mediei Uniunii Europene, care a fost de 29,6 în 2023, și o poziționează pe locul 10 între statele membre în ceea ce privește distribuția veniturilor.

În ciuda acestor provocări, politicile sociale continuă să joace un rol esențial în reducerea inegalității. La nivelul mediei europene, prestațiile sociale și sistemele de taxare reduc inegalitatea veniturilor de piață cu aproximativ 42%. Eficiența acestor măsuri variază de la o țară la alta. În unele cazuri, slăbirea statului social a permis accentuarea decalajelor, în timp ce în altele, cum este cazul mai multor state din Europa Centrală și de Est, distribuția mai echitabilă a beneficiilor a contribuit la reducerea inegalităților.

Totuși, persistă provocări structurale. Creșterea veniturilor în rândul celor cu salarii mici a fost mai puternică în țările UE13, ceea ce a redus inegalitatea. În schimb, stagnarea sau regresul în rândul celor cu venituri mici din UE14 — în special în țările nordice și mediteraneene — a accentuat polarizarea.

Polarizarea economică persistă în ciuda tendințelor pozitive

Deși scăderea inegalității este un semnal pozitiv, distribuția reală a veniturilor și a averii rămâne profund dezechilibrată. Accesul limitat la resurse financiare și acumularea de capital în rândul unei elite restrânse afectează capacitatea majorității populației de a face economii, de a investi sau de a se proteja financiar în fața șocurilor economice.

Această concentrare a resurselor financiare ridică probleme privind incluziunea economică, echitatea socială și stabilitatea pe termen lung a sistemului financiar. Specialiștii atrag atenția că este nevoie de politici fiscale mai echitabile, de măsuri de stimulare a economisirii în rândul categoriilor cu venituri mici și de reforme structurale pentru a reduce decalajele economice.