Inflația din UE crește la 3,2%, România rămâne pe primul loc cu 9,5%

Datele publicate de Eurostat arată că rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a urcat în aprilie la 3,2%, față de 2,8% în martie. România continuă să înregistreze cea mai ridicată inflație dintre statele membre, cu un nivel de 9,5% pe an.

În clasamentul european, cele mai mici creșteri ale prețurilor au fost consemnate în Suedia (0,5%), Danemarca (1,2%) și Cehia (2,1%). La polul opus, după România, se află Bulgaria cu 6% și Croația cu 5,4%.

Față de luna martie 2026, inflația a scăzut doar în cinci state membre, a rămas stabilă într-un singur caz și a crescut în 21 de țări ale Uniunii Europene, inclusiv în România, unde a urcat de la 9% la 9,5%, arată datele citate de Agerpres.

În zona euro, inflația anuală a ajuns la 3% în aprilie, față de 2,6% în martie. Presiunile asupra prețurilor au venit în principal din sectorul serviciilor, urmate de energie și de categoria alimentelor, băuturilor alcoolice și tutunului.

06:38 • ECONOMIE

Armistițiu fragil, riscuri maxime: Cum ne poate lovi un nou șoc al petrolului până în 2028. Avertismentul din noul Raport BNR

11:01, 11.05.2026 • Internațional

Bulgarii se tem de un „scenariu românesc”: deficit mare, taxe mai mari și inflație ridicată în lipsa reformelor

La nivel intern, Banca Națională a României estimează o inflație de 5,5% la sfârșitul anului, peste prognoza anterioară de 3,9%. Guvernatorul Mugur Isărescu a avertizat că inflația ar putea urca temporar până în jurul valorii de 11%, după care ar urma să coboare spre aproximativ 6% începând din toamnă, pe fondul efectelor de bază.

Pentru anul 2027, estimările Banca Națională a României indică o inflație de 2,9%, în linie cu prognozele anterioare.

În prezent, inflația a urcat la 10,7% pe an, de la 9,9% în martie, evoluție determinată în principal de scumpirea carburanților și de deprecierea monedei naționale. În ultimele luni, s-au înregistrat creșteri lunare de aproximativ 0,8%.

Guvernatorul BNR a explicat că tensiunile din Orientul Mijlociu au contribuit la schimbarea traiectoriei inflației, în timp ce reducerea consumului intern acționează ca factor de temperare a prețurilor, deși afectează negativ puterea de cumpărare și veniturile reale.

Totodată, scăderea cererii de consum și măsurile de ajustare fiscală conduc la o încetinire a creșterii economice sub potențial, dar sprijină procesul de reducere a inflației. Investițiile rămân esențiale pentru echilibrul economic, însă instabilitatea politică poate influența negativ evoluția acestora.

Prognozele actuale ale BNR iau în calcul și o creștere a prețului petrolului Brent, de la aproximativ 62 la aproape 85 de dolari pe baril în acest an, cu o ușoară scădere estimată pentru 2027.

În lunile iulie și august este așteptat un efect de bază semnificativ, odată cu ieșirea din calculul inflației a creșterilor de preț din anul precedent, legate de energie, accize și TVA, care au amplificat temporar nivelul inflației.