Inflația urcă din nou, iar economia intră într-o zonă de presiune. BNR avertizează pentru 2026–2027
Banca Națională a României (BNR) avertizează că perspectiva inflației s-a deteriorat, iar efectele măsurilor de consolidare bugetară vor fi resimțite intens în prima parte a anului 2026. Potrivit minutei ședinței de politică monetară din 17 februarie 2026, rata anuală a inflației este așteptată să urce la 9,8% în iunie, peste nivelul estimat anterior, iar revenirea în intervalul țintei va avea loc mai târziu decât se anticipa.
Inflația, din nou aproape de 10%
BNR estimează că rata anuală a inflației va ajunge la 9,8% în iunie 2026, față de 9,2% cât era prognozat anterior pentru aceeași perioadă. Pentru finalul anului 2026, nivelul estimat este de 3,9% (față de 3,7% în prognoza precedentă), iar la sfârșitul lui 2027 ar urma să scadă la 2,9%.
Banca centrală arată că, deși în primul trimestru din 2026 inflația își va continua scăderea lentă, în trimestrul al doilea este așteptată o creștere mai pronunțată decât cea anticipată în noiembrie 2025. Ulterior, după o corecție descendentă în trimestrul III 2026, inflația va reintra în intervalul țintei abia în trimestrul II 2027, rămânând însă în jumătatea superioară a acestuia.
Energia și alimentele, factori-cheie
Responsabile pentru noua accelerare a inflației în trimestrul II 2026 sunt, în principal, efectele de bază din segmentul energiei, dar și majorarea cotațiilor unor mărfuri. În plus, eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază, programată pentru 1 aprilie 2026, va influența dinamica prețurilor.
BNR avertizează că balanța riscurilor rămâne înclinată în sens ascendent, invocând incertitudini legate de expirarea schemei de plafonare a prețului gazelor pentru consumatorii casnici, posibile efecte indirecte ale scumpirii energiei și evoluția cotației petrolului pe fondul tensiunilor geopolitice.
Austeritatea lovește în veniturile populației
Membrii Consiliului de administrație al BNR subliniază că activitatea economică va resimți intens, în prima jumătate a lui 2026, efectele măsurilor de consolidare bugetară și ale inflației ridicate. Impactul va fi vizibil în special asupra venitului disponibil real al populației.
Consumul gospodăriilor va avea o creștere foarte modestă în 2026, iar deficitul de cerere agregată este așteptat să se adâncească pe parcursul anului. Redresarea mai vizibilă este anticipată abia în 2027, susținută în principal de utilizarea fondurilor europene, inclusiv prin instrumentul Next Generation EU.
Presiuni salariale și piața muncii
BNR și-a exprimat preocuparea privind dinamica viitoare a costurilor cu forța de muncă. Majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026, alături de dezechilibrele persistente între cerere și ofertă în anumite sectoare, ar putea reamplifica presiunile salariale în mediul privat.
În același timp, măsurile de consolidare fiscală și restricțiile din sectorul public ar putea tempera cererea de consum și investițiile firmelor.
Dobânda-cheie rămâne neschimbată
În ședința din 17 februarie 2026, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%. De asemenea, au fost păstrate neschimbate rata facilității de creditare (7,50%), rata facilității de depozit (5,50%) și nivelurile rezervelor minime obligatorii.
Banca centrală subliniază importanța implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare pentru continuarea corecției deficitului și reducerea vulnerabilităților externe, în contextul în care deficitul de cont curent rămâne la un nivel considerabil peste standardele europene.
În ansamblu, tabloul prezentat de BNR indică un 2026 marcat de presiuni inflaționiste persistente, venituri erodate și o economie care va resimți puternic efectele ajustărilor bugetare înainte de o posibilă redresare în 2027.