Înlocuirea centralelor pe gaz: alternativa pentru locuințe

Alegerea unui sistem de încălzire sau instalarea unei centrale devine tot mai complicată pentru proprietarii de locuințe din Europa. Reglementările se modifică frecvent, prețurile energiei sunt în creștere, iar presiunea pentru reducerea emisiilor de carbon se accentuează. Totuși, o analiză publicată în februarie de un expert european arată că opțiunile viabile pentru următorii douăzeci de ani sunt mai clare decât par la prima vedere.

Ce alternativă este mai eficientă economic și climatic

Alegerea unei centrale sau a unui alt sistem de încălzire afectează atât costurile unei gospodării, cât și impactul asupra mediului pentru următorii 15–20 de ani. Astfel, decizia nu mai este doar tehnică sau bazată pe preferințe personale, ci are implicații economice și climatice pe termen lung.

De obicei, o centrală nou instalată funcționează până în jurul anilor 2040–2045, perioadă care coincide cu obiectivul Germaniei de a atinge neutralitatea climatică. În acest interval, cheltuielile energetice pentru o locuință pot ajunge între 30.000 și 60.000 de euro, iar emisiile generate pot depăși 80 de tone de CO₂.

Analiza a fost realizată de Dr.-Ing. Marek Miara, expert european în pompe de căldură, și publicată la începutul lunii februarie pe platforma Heat Pumps Watch. Studiul compară șapte tehnologii diferite de încălzire.

Evaluarea se bazează pe opt criterii principale, printre care eficiența energetică, costurile totale, compatibilitatea cu rețeaua energetică și impactul asupra mediului. Cercetarea utilizează date reale de piață, legislația actuală și concluziile a 14 studii științifice.

Concluzia expertului este limpede: nu mai este nevoie de decizii „eroice” sau bazate pe convingeri ideologice atunci când se înlocuiește o centrală sau se alege un sistem de încălzire. În cele mai multe cazuri, soluția cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este și cea mai benefică pentru climă.

Vânzările la centrale pe gaze sunt în scădere

Transformarea pieței sistemelor de încălzire este deja vizibilă, iar rolul centralelor clasice pe combustibili fosili începe să scadă. Datele din industrie arată o schimbare semnificativă în preferințele consumatorilor și în dinamica vânzărilor.

Potrivit Asociației Federale a Industriei Germane de Încălzire (BDH), anul 2025 a fost un reper important pentru sector: pentru prima dată, s-au vândut mai multe pompe de căldură decât centrale pe gaz.

În paralel, cererea pentru cazanele pe gaz a scăzut considerabil, iar vânzările de centrale pe păcură aproape că s-au prăbușit. Această evoluție este explicată de factori economici și legislativi: creșterea costurilor certificatelor de CO₂ face utilizarea combustibililor fosili tot mai scumpă, în timp ce sprijinul financiar pentru sistemele pe gaz sau păcură a fost redus. De asemenea, Legea privind energia în clădiri impune cerințe mai stricte pentru instalarea de noi sisteme de încălzire, notează ziarulromanesc.de.

În schimb, pompele de căldură beneficiază de subvenții generoase și de costuri de operare mai mici. Avantajul este și mai evident în locuințele care pot accesa tarife speciale la electricitate sau produc propria energie prin panouri solare, informează CHIP.

Pompele de căldură depășesc centralele clasice la costuri și eficiență

Compararea diferitelor tehnologii de încălzire evidențiază diferențe semnificative între centralele clasice și alternativele electrificate moderne. În matricea de evaluare realizată de Marek Miara, pompele de căldură obțin punctaj maxim în șapte dintre cele opt criterii analizate.

Cel mai mare avantaj al acestor sisteme este eficiența energetică: un kilowatt-oră de electricitate poate fi transformat în trei până la cinci kilowați-oră de energie termică, performanță mult superioară față de o centrală pe gaz sau păcură.

Deși costurile inițiale de instalare a pompelor de căldură sunt mai ridicate decât cele ale centralelor tradiționale, programele de subvenții reduc considerabil investiția pentru proprietari.

Pe termen lung, cheltuielile de operare sunt deja mai mici decât în cazul sistemelor pe combustibili fosili, iar diferența devine tot mai vizibilă pe măsură ce taxele pentru emisiile de carbon cresc.

Din perspectiva impactului asupra climei, avantajele sunt și mai mari: pompele de căldură devin tot mai „curate” pe măsură ce procentul de electricitate produsă din surse regenerabile crește în mixul energetic.

Sistemele pe combustibil fosil pierd în fața celor electrice

În analiza comparativă, sistemele pe bază de combustibili fosili pierd teren în fața tehnologiilor electrice. Deși centralele pe gaz rămân o opțiune familiară pentru mulți proprietari, studiul evidențiază limite semnificative ale acestei soluții pe termen lung.

Arderea gazului natural generează emisii constante de CO₂, iar creșterea taxelor pentru carbon și eventualele restricții în rețelele de distribuție pot face ca utilizarea acestor sisteme să devină mai costisitoare pentru cei care rămân conectați.

Situația este și mai dificilă pentru centralele pe păcură, considerate unele dintre cele mai problematice tehnologii din punct de vedere climatic, cu perspective tot mai restrânse pentru instalarea de noi unități.

În privința centralelor „H₂-ready”, care promit compatibilitate viitoare cu hidrogenul, analiza subliniază un aspect crucial: în prezent, ele funcționează tot pe gaz fosil. Specialiștii estimează că hidrogenul verde va fi o resursă limitată în următoarele decenii și va fi alocat prioritar sectoarelor industriale greu de electrificat, precum industria grea, transportul maritim sau aviația, nu încălzirii locuințelor.