Insula formată pe Dunăre reprezintă un pericol pentru navigație și Faleza din Galați, avertizează un navigator
O insulă care în ultimii 10 ani s-a format pe Dunăre, în zona Galațiului, este – din punctul de vedere al unui navigator – un „punct critic” pentru navigație, dar poate reprezenta un pericol și pentru Faleza din Galați.
Horia Suceveanu, fost navigator la compania de navigație „Navrom”, în prezent pensionar, susține că insula care s-a format pe Dunăre, în zona Galațiului, este o zonă de risc pentru navigație, dar și un pericol pentru Faleza din oraș, cea mai lungă și cea mai înaltă faleză de pe întreg cursul Dunării.
„Deja pentru mine, ca navigator, ea reprezintă <<punct critic>> pe Dunăre. Când un navigator spune punct critic asta înseamnă că el nu mai poate naviga liber”, spune Horia Suceveanu.
Este vorba de un banc de nisip format de zeci de ani în mijlocul Dunării. Înainte de 1990 zona era dragată pentru ca prin scoaterea aluviunilor să fie asigurată adâncimea și să poată fi staționate la ancoră unele nave fluviale, barje, etc.
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/12/insula-dunare-galati-3-1024x576.jpeg)
În ultimii ani zona nu a mai fost dragată și prin depunerea continuă a aluviunilor, începând din 2015 s-a format o insulă. Acum, insula are o lungime de peste 2 km. Dacă în urmă cu 3-4 ani era un banc de nisip la care gălățenii mergeau cu bărcile acum insula e acoperită de o vegetație foarte deasă.
În condițiile în care Primăria Galați a demarat un proiect de reamenajare a Falezei Dunării, navigatorul Horia Suceveanu a intervenit în ședința de plen a Consiliului Municipal, pentru a le semnala primarului și aleșilor locali că insula apărută pe Dunăre reprezintă un potențial pericol și pentru zona Falezei.
Potrivit navigatorului, insula s-a format din cauza aluviunilor aduse de Siret, a cărui vărsare în Dunăre este la câteva sute de metri în amonte:
„Apariția insulei în dreptul orașului se datorează faptului că Siretul nu a mai fost îngrijit, nu s-au mai făcut lucrări de întreținere și a adus aluviuni. Au fost multe inundații. Tot malul Galațiului este mâlit, inclusiv în port, în locul din care a fost scoasă epava navei <<Transilvania>> și zona de acostare a navelor Administrației Fluviale a Dunării de Jos”.
Din cauza insulei, în verile secetoase, când nivelul Dunării e scăzut, curenții „sapă” în malul Falezei
Apariția insulei reprezintă un pericol de distrugere a malului Dunării în verile secetoase dar și în iernile cu temperaturi foarte scăzute. În verile secetoase, din cauza nivelului scăzut al Dunării, curenții „sapă” la temelia Falezei, sub „zidul” de piatră cu care este protejat malul pentru a nu fi erodat de ape.
„În anii care au trecut, insula nu numai că s-a ridicat, dar și-a mărit și lățimea înspre malul gălățean. Cu malul dobrogean mi se pare că începe să se unească. Cam de la jumătatea insulei, curentul apei bate în malul gălățean. Am observat că de câte ori au fost cote de peste 600 cm, cote de inundație, apa a ieșit pe Faleză în dreptul acelei zone. E o zonă de aproape un kilometru.
În ultimii ani au fost veri secetoase, cu nivel mic. Când sunt ani secetoși, nivelul apei este sub cel al lucrărilor (de protejare a malului cu piatră – red) făcute înainte de anii 90 și curentul continuă să sape sub acel mal. Atât timp cât va exista această insulă, ea va continua să distrugă malul”, a avertizat navigatorul.
Alt pericol reprezentat de insulă: sloiurile care se formează pe Dunăre în iernile geroase ar putea invada Faleza
Alt pericol e reprezentat de faptul că insula este un obstacol pentru sloiurile care se formează pe Dunăre în iernile cu temperaturi scăzute și acumulările de gheață pot fi împinse pe Faleza Inferioară, aflată la nivelul apelor. Dunării.
„În anii 1985-1986 au fost ierni în care s-au format poduri de gheață pe Dunăre. Noi suntem la Km 150 pe Dunăre. De la Km 270, dincolo de Topalu, au început să curgă ghețurile. Au fost cantități imense de gheață. Dacă acum s-ar întâmpla ceea ce s-a întâmplat în 1985, să înghețe Dunărea, luciul de apă în dreptul acestei insule este redu și ce se întâmplă cu atâta gheață, de pe aproape 120 km, care va veni la vale? Nu va avea pe unde să treacă, o va lua pe Faleză, nu pe malul dobrogean”, a mai adăugat navigatorul Horia Suceveanu.
Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu a răspuns că municipalitatea nu poate interveni în zona malului Dunării, care se află în responsabilitatea Administrației Porturilor Dunării Maritime, care urmează să deruleze un proiect în valoare de 160 milioane euro pentru reabilitarea malurilor fluviului în zona falezei.
În cele din urmă s-a convenit ca Primăria Galați, împreună cu navigatorul Horia Suceveanu, să transmită adrese de semnalare a riscurilor reprezentate pentru oraș de formarea insulei către Administrația Porturilor Dunării, Administrația Fluvială a Dunării de Jos și Ministerul Transporturilor.