Interimat fără sfârșit la CN Aeroporturi București: Cumetriile dictează numirile, legea e o simplă formalitate

Mandatul lui Gabriel Bulgaru la șefia Companiei Naționale Aeroporturi București a fost prelungit pentru încă cinci luni. Este al treilea interimat în cadrul societății controlate de Ministerul Transporturilor, deși legislația română nu permite acest lucru.

La finele lunii trecute, Consiliul de Administrație al CN Aeroporturi București a decis prelungirea interimatului lui Gabriel Bulgaru la conducerea societății, cu toate că acesta a avut deja două mandate succesive de câte cinci luni, fiecare fiind prelungit ulterior cu încă două luni. Legislația română stipulează că mandatul unui administrator provizoriu nu poate depăși cinci luni, cu o singură prelungire permisă de încă două luni. Conform articolului 29 din OUG 109/2011, prelungirea mandatului trebuie să fie motivată și nu poate depăși în total șapte luni.

Prin această decizie, România riscă sancțiuni în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza neîndeplinirii unor cerințe legale privind guvernanța corporativă.

Cinci dintre cei șapte membri ai Consiliului de Administrație al CN Aeroporturi București au fost numiți de Ministerul Transporturilor, instituție unde, potrivit surselor din sistem, cel care „taie și spânzură” este secretarul de stat Bogdan Mîndrescu. Se vorbește prin târg că între Bulgaru și Mîndrescu ar fi o relație de cumetrie.

Se pune întrebarea de ce se perpetuează acest interimat și nu se organizează o procedură legală de selecție pentru ocuparea postului printr-un mandat complet. Probabil că Gabriel Bulgaru nu s-ar califica pentru un astfel de post printr-o selecție transparentă…

Ciolacu a plecat, se întorc directorii

În același timp, la nivelul CNAB a avut loc o altă mișcare semnificativă. Fosta directoare a Serviciului Protocol, Carmen Rădulescu, care își dăduse demisia cu doar câteva luni în urmă, a fost reangajată pe un post similar, imediat după ce premierul Marcel Ciolacu și-a anunțat demisia. Postul nu a fost declarat vacant, nu a fost organizat concurs și nu a existat niciun anunț public. Conform unor surse, Rădulescu este considerată și ea o protejată a lui Bogdan Mîndrescu.

Moda reangajărilor

Ziarul PUTEREA a relatat recent despre o practică devenită obișnuință în cadrul CN Aeroporturi București: reangajarea imediată a angajaților pensionați. Aceștia își fac lichidarea la pensie, iar a doua zi sunt reangajați pe aceleași posturi, în aceleași condiții. Astfel, beneficiază simultan de pensie și de salariu, ceea ce contravine principiului separării statutului de pensionar de cel de salariat în instituțiile publice. Deși legislația a fost modificată în ultimii ani pentru a limita cumulul pensiei cu salariul la stat, practica persistă nestingherită.

Surse din companie susțin că „seniorii” sunt preferați pentru că sunt „docili, cunosc sistemul și execută comenzile fără ezitare”. Cel mai ilustrativ caz este al unui angajat în vârstă de 81 de ani, care primește anual prelungiri de contract și ocupă o poziție-cheie: este diriginte de șantier pentru toate lucrările majore de infrastructură desfășurate pe aeroport.

De asemenea, în cadrul CN Aeroporturi București lucrează foști piloți militari pensionați la vârste de 48–50 de ani, care ocupă acum funcții bine plătite în cadrul companiei.

Tinerii, ținuți la ușă

Această practică blochează accesul tinerilor în companie și perpetuează un model organizațional închis, bazat mai degrabă pe loialitate și conformism decât pe competență sau inovație. Într-un context în care România se confruntă cu un exod masiv de forță de muncă tânără și calificată, astfel de decizii administrative devin tot mai greu de justificat.

Salarii peste media națională

Datele financiare ale companiei pentru anul în curs arată că salariul mediu lunar brut la CNAB este de 15.491,78 lei per angajat. Este o sumă de aproape trei ori mai mare decât media națională și mult peste veniturile salariale din majoritatea companiilor publice.

Productivitatea muncii, exprimată în unități valorice, este estimată la 922,77 mii lei/persoană, în timp ce cheltuielile totale la 1.000 de lei venituri sunt de 630,3 lei – un indicator relativ eficient pentru o companie de stat, dar care nu reflectă întotdeauna eficiența individuală a muncii prestate.

O companie publică, o cultură privată

În ciuda statutului său de companie publică, CNAB funcționează mai degrabă după reguli informale, greu de înțeles din exterior. Contractele de muncă prelungite anual pentru angajații pensionați, salariile ridicate și lipsa unei strategii clare de resurse umane orientate către tineri și performanță ridică semne de întrebare serioase privind modul în care sunt utilizate resursele companiei.