Roxana Mînzatu: Ce ar însemna o Românie fără Europa? Ce se va întâmpla cu ERASMUS?

Roxana Mînzatu, vicepreședinte al Comisiei Europene, a transmis un mesaj prin ziarul PUTEREA despre ceea ce înseamnă Europa pentru țară noastră, ca dezvoltare a mediului educațional, programe ERASMUS, segmentul cercetării, incluziunii sociale, etc. Ce ar însemna o Românie fără Europa?

Despre ERASMUS, Roxana Minzatu spune că își dorește ca aceste programe să ajungă mai bine și în alte zone, cum ar fi cele rurale. De asemenea, mai spune vicepreședintele CE, au fost deblocați 500 milioane euro pentru cercetare, astfel încât valorile umane din România să nu mai migreze pe alte continente.

În luna iunie voi prezenta un buget

Programele ERASMUS ajung deja la studenți și la profesori, universități, licee chiar și în școli gimnaziale și în grădinițe. Dar încă prea puțin și cu adevarat prea puțin la școlile, elevii, profesorii din comunități rurale, din comunități urbane mici.

Aș vrea să fie un ERASMUS cât mai inclusiv. Da, să permită și copiilor și profesorilor care au până la urmă resurse financiare limitate să beneficieze de aceste mobilități, să meargă în proiecte de cooperare, în sensul acesta. Lucrăm la propunerea ERASMUS 2028-2034, pentru că, vă spuneam, în iunie voi prezenta buget.

ERASMUS  are în prezent  un buget de 26 de miliarde de euro la nivel european pentru 2021-2027.

V-am vorbi și de Fondul Social European, care este foarte important pentru educație, de asemenea și pentru măsurile anti-sărăcie. 100 de miliarde de euro la nivel european, din care 6,6 miliarde de euro pentru România.

Să alegi Europa pentru știință

 Luni, președinta CE a anunțat un pachet de 500 de milioane de euro pentru a atrage cercetătorii din afara spațiului european, în Europa sau înapoi în Europa, dacă au plecat. 500 de milioane de euro vor fi cheltuiți în perioada 2025-2027 pentru a sprijini activitatea lor de cercetare. Nu e vorba doar de finanțare. Se dorește să alegi Europa pentru știință. E un pachet care va include și măsuri legislative care să asigure o debirocratizare, o simplificare a politicilor în domeniul cercetării. De multe ori, Europa se lovește de aceste obstacole în a atrage cei mai străluciți dintre cercetători.

Suntem în plină perioadă a alegerilor. Iată, vorbim despre finanțare, despre Europa și despre banii de care avem nevoie. Care este mesajul dumneavostra pentru pentru oameni, în special pentru eurosceptici?

Eu am lucrat în domeniul fondurilor europene o viață întreagă, așa încât, cu siguranță, în cariera mea, Uniunea Europeană a insemnat sprijin economic și sprijin financiar și a fost parte din soluție. Fie că a fost vorba de nevoia de a investi într-o rețea de canalizare, în îmbunătățirea unei școli, în dotarea unei fabrici, în îmbunătățirea măsurilor de sprijin a copiilor săraci, pentru a putea merge la școală, de a avea o masă caldă sau un card care să ajute plata facturilor pentru energie – ne-am ajutat de fonduri europene. Ori când a fost nevoie să cumpărăm echipamente medicale, au fost fonduri europene. Realitatea este că dezvoltarea statelor membre aderate după 2004, și aici includem, într-adevăr, și România, a depins în mare parte de această infuzie de bani europeni. Dar n-a fost numai despre bani și despre mentalitate, pentru că noi așa am învățat să lucrăm pe proiecte.

Eu cred că banii europeni au schimbat nu doar vieți, dar și mentalități în statele membre care au beneficiat. Iar realitatea este că România este campioană în resursele financiare pe care le primește și din PNRR, și din fondurile de coeziune clasice, și pe agricultură, și trebuie să să fim conștienți de asta.