Ipoteza americanilor: și dacă explozia de la Petrotel a fost opera ucrainenilor?

Două explozii aproape simultane, produse pe 20 octombrie la rafinăriile Petrotel-Lukoil din Ploiești (România) și Danube Refinery din Százhalombatta (Ungaria), generează o întrebare delicată: riscă războiul din Ucraina să se extindă, nu printr-o ofensivă rusă, ci prin acțiuni ucrainene dincolo de propriile granițe? se întreabă publicația The American Conservative.

Avertismentele occidentale

De la începutul invaziei ruse, Statele Unite, NATO și conducerea de la Kiev au susținut constant că președintele Vladimir Putin nu se va opri în Ucraina, ci va continua spre Europa dacă nu este oprit. „Dacă Putin cucerește Ucraina, nu se va opri acolo”, avertiza președintele american Joe Biden în Congres. Secretarul Apărării, Lloyd Austin, declara că „Putin nu se va opri la Ucraina”, iar secretarul de stat Antony Blinken spunea că liderul rus „vrea să reconstituie imperiul sovietic”. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, sublinia și el că „dacă Putin câștigă în Ucraina, agresiunea sa nu se va opri acolo”.

În același spirit, președintele Volodimir Zelenski a avertizat în repetate rânduri că „agresiunea și armata lui Putin pot ajunge în Europa”, adăugând că „dacă Ucraina pierde, alte țări vor fi atacate. Acesta este un fapt”.

Poziția Kremlinului

Declarațiile ruse contrazic însă această narațiune. Putin a afirmat în mai multe rânduri că scopul invaziei nu este extinderea teritorială, ci prevenirea unei confruntări directe cu NATO. „Problema nu este una teritorială. Este vorba despre principiile noii ordini internaționale”, spunea liderul de la Kremlin înaintea invaziei.

06:40, 31.10.2025 • POLITICĂ

O nouă țară va trimite trupe în România după retragerea americanilor. Oana Țoiu: „Vom avea o prezență NATO întărită”

17:42, 30.10.2025 • Energie

Bomba invizibilă – aproape jumătate din locuințele cu gaze nu au realizate verificări și revizii

Putin a subliniat că Rusia consideră Crimeea teritoriu propriu și că o eventuală operațiune ucraineană susținută de NATO ar reprezenta o amenințare directă. „Dacă Ucraina devine membru NATO și începe operațiuni în Crimeea, ce ar trebui să facem? Să luptăm împotriva întregului bloc NATO?”, întreba retoric președintele rus cu puțin timp înainte de atacul asupra Ucrainei.

Două explozii într-o zi-cheie

Pe 20 octombrie, o explozie a afectat rafinăria Petrotel-Lukoil din România, deținută de o subsidiară a companiei ruse Lukoil. Seara, o altă explozie a avut loc la Danube Refinery, cea mai mare rafinărie din Ungaria, care procesează țiței rusesc transportat prin conducta Druzba.

Coincidența momentului a ridicat suspiciuni: în aceeași zi, miniștrii energiei din Uniunea Europeană au avansat un plan de eliminare treptată a importurilor de gaze și petrol rusesc — noi contracte fiind interzise din 2026, iar toate livrările până în 2028.

Ipoteze și reacții

Până acum, autoritățile nu au oferit explicații oficiale privind cauzele exploziilor. Presa maghiară a speculat însă posibilitatea unor atacuri deliberate, indicând spre Ucraina. Potrivit unor analiști citați în presa locală, Kievul ar fi avut motive să lovească infrastructura care continuă să sprijine indirect economia rusă prin achiziția de petrol.

De altfel, conducta Druzba, prin care Ungaria primește țiței din Rusia, a fost anterior vizată de atacuri ucrainene, fapt care a provocat tensiuni între Budapesta și Kiev.

Ungaria, una dintre puținele țări UE care menține legături energetice strânse cu Moscova, a reacționat dur și la comentariile oficialilor polonezi privind sabotarea infrastructurii energetice ruse. Ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a acuzat Varșovia că „încurajează terorismul” prin declarații care justifică astfel de acțiuni.

O tăcere semnificativă

Ucraina nu a comentat public incidentele. Nici Statele Unite sau NATO nu au emis poziții oficiale. Absența unei reacții ferme din partea Occidentului a alimentat speculațiile că subiectul este evitat deliberat pentru a nu provoca tensiuni între aliați.

Întrebarea de fond

Deși nu există probe care să indice responsabilitatea Ucrainei, circumstanțele ridică o întrebare delicată: dacă nu Rusia, ci o Ucraină aflată sub presiune ar putea extinde conflictul dincolo de propriile granițe.

În timp ce presa occidentală continuă să avertizeze asupra unei eventuale agresiuni ruse în Europa, incidentele din România și Ungaria reamintesc că războiul poate depăși frontierele ucrainene și în alte moduri — mai subtile, dar potențial la fel de periculoase, susțin ziariștii de la The American Conservative.

Explozia din 20 octombrie

O explozie care nu a fost urmată de incendiu s-a produs, luni, 20 octombrie, la rafinăria Lukoil din Ploieşti. Un bărbat de 58 de ani a fost rănit. „Explozie, neurmată de incendiu, produsă pe amplasamentul unui operator economic situat pe str. Mihai Bravu, municipiul Ploieşti. (…) Domeniul de activitate al operatorului economic este producţia şi distribuţia de produse petroliere”, a informat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Prahova. Deflagrația, care nu a fost urmată de incendiu s-a produs la un canal de vizitare a conductelor unde bărbatul făcea reparații. Suflul exploziei a aruncat în aer un capac de beton care l-a lovit pe muncitor.

O femeie a dat alarma la 112, iar victima a ajuns la spital cu răni la piciorul stâng și mai multe traumatisme la nivelul feței.