Irina Vlah – fosta guvernatoare a Găgăuziei – a primit interzis și în Polonia. Oare de ce?

Polonia a decis joi, 25 septembrie, să interzică accesul pe teritoriul său pentru următorii cinci ani Irinei Vlah, fosta guvernatoare a Găgăuziei și actuală lideră a Partidului Republican „Inima Moldovei”. Motivația oficială este clară: politiciană pro-rusă, Vlah ar fi sprijinit campaniile Moscovei de ingerință în alegerile parlamentare din Republica Moldova.

Decizia, anunțată de Ministerul de Externe de la Varșovia, nu e doar o sancțiune punctuală, ci un mesaj strategic către toți actorii regionali care joacă în favoarea Kremlinului.

Cine este Irina Vlah

Irina Vlah nu e o figură marginală. A condus timp de opt ani autonomia găgăuză, zonă sensibilă și cu orientare tradițional pro-rusă. După finalul mandatului, și-a construit propriul partid, „Inima Moldovei”, și s-a alăturat Blocului Electoral Patriotic, o coaliție care reunește mai multe forțe politice proruse. Din această poziție, ea a devenit un pol de atracție pentru electoratul nemulțumit de orientarea pro-europeană a președintei Maia Sandu.

Acuzată de Chișinău că ar fi facilitat finanțări obscure și că ar transmite mesaje în linie cu propaganda rusă, Vlah a ajuns pe radarul partenerilor occidentali. Canada și Lituania îi interziseseră deja accesul, iar acum Polonia completează lista statelor care nu o mai tolerează pe teritoriul lor.

De ce tocmai acum

Republica Moldova se pregătește de alegeri parlamentare cu miză uriașă. În funcție de rezultatul scrutinului, țara își poate consolida drumul european sau, dimpotrivă, riscă să fie aruncată din nou în brațele Kremlinului. Blocul din care face parte Vlah mizează pe scoruri semnificative, iar orice mandat câștigat ar însemna o pârghie de blocaj împotriva reformelor pro-UE.

Decizia Poloniei vine așadar ca o măsură preventivă și ca o declarație de solidaritate cu Chișinăul. Este și un semnal către Moscova: manipularea electorală prin interpuși nu mai trece nepedepsită.

Semnificația interdicției

Cazul Vlah depășește persoana ei. Interdicția poloneză transmite un mesaj dublu. În primul rând, că nimeni nu este prea mic pentru a fi vizat de sancțiuni, dacă joacă în echipa Kremlinului. În al doilea rând, că Uniunea Europeană începe să adopte un mecanism coordonat de apărare împotriva războiului hibrid rusesc, în care propaganda, finanțările oculte și rețelele politice locale devin arme de influență.

Polonia își asumă rolul de stat de frontieră, dar și de gardian al intereselor europene în est.

Premierul Donald Tusk a vizitat Chișinăul în august, alături de liderii Franței și Germaniei, pentru a transmite susținerea față de Maia Sandu. Decizia de azi nu face decât să întărească acel mesaj.

Riscuri și reacții

Pentru tabăra pro-rusă, interdicția devine material de propagandă: „iată, Occidentul ne atacă și pe noi, moldovenii”. Vlah însăși se poate prezenta ca victimă a unui complot internațional, încercând să capitalizeze emoțional în fața electoratului din Găgăuzia și din zonele rurale.

Moscova, previzibil…

… a negat orice amestec în afacerile interne ale Moldovei și a acuzat Chișinăul că alimentează sentimente anti-ruse „din motive politice”. Este însă un refren vechi, deja previzibil.

În interiorul Moldovei, decizia ar putea fi folosită de guvern și de partidele pro-europene ca dovadă că aliații externi monitorizează atent și sprijină consolidarea democrației. Dar în același timp, riscă să amplifice polarizarea și să ofere muniție discursivă taberei adverse.

Lecția pentru România și regiune

România, aflată în aceeași zonă de risc, nu își poate permite luxul să ignore astfel de semnale. Într-o vreme a războiului hibrid, libertatea de circulație și vizibilitatea internațională nu sunt privilegii pentru politicienii care lucrează cu agende străine. Bucureștiul a făcut deja un pas similar când i-a interzis accesul primarului Ion Ceban, suspectat de simpatii proruse.

Lecția e clară:

nu doar armatele sau sancțiunile economice apără frontierele, ci și deciziile politice ferme împotriva celor care transformă democrațiile fragile în teren de joc pentru Moscova.

Pentru cine are urechi să audă…

Interdicția aplicată Irinei Vlah e mai mult decât o știre de o zi. E un avertisment adresat întregii regiuni: Europa nu va tolera actori politici care devin canale de influență pentru Kremlin. Pentru Moldova, mesajul e și mai limpede: viitorul european nu se câștigă doar prin voturi, ci și prin curajul de a spune „nu” celor care vin cu zâmbete locale, dar cu pașaport ideologic rusesc.