Irinel Ionel Scrioșteanu: „Transporturile nu pierd bani europeni. Avem proiectele sub control”

„Din punct de vedere al implementării proiectelor, al derulării proiectelor pe care le avem cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu există riscuri de pierdere a finanțării, adică le vom finaliza anul viitor”, a afirmat Scrioșteanu.

El a explicat că toate proiectele de infrastructură rutieră incluse în PNRR sunt fie contractate, fie în curs de execuție, iar unele sunt deja în fază de supracontractare. „Inclusiv A7, pe zona de Autostrada Transilvania sau acea zonă de la Marginea, cele două tuneluri, așa-zise pentru urși, se vor finaliza și vor fi decontate din PNRR și cofinanțate de la bugetul de stat.”

Scrioșteanu a subliniat că instabilitatea politică, cu schimbări frecvente de miniștri până în 2020, a afectat în trecut coerența programelor de infrastructură, însă acum situația este diferită datorită planificării strategice pe termen lung: „Una dintre problemele principale ale României până în 2020 a fost această instabilitate la nivel de ministru. Am luat o decizie importantă privind infrastructura României și am realizat Programul Investițional 2020-2030.”

Totuși, zona feroviară rămâne un punct sensibil. Deși și aici au fost înregistrate progrese, procedurile birocratice și regimul strategic al infrastructurii feroviare îngreunează derularea rapidă a proiectelor.

11:31, 12.05.2025 • Transporturi

Grindeanu asigură că PNRR nu va fi afectat, în ciuda întârzierilor feroviare

16:21, 25.02.2025 • Transporturi

Primul tunel forat de autostradă: 17 metri până la străpungerea Dealului Momâia

„Pe infrastructura feroviară, mecanismele sunt puțin mai greoaie, pentru că vorbim de o infrastructură cu regim strategic. Toate proiectele, firmele, componentele trebuie aferizate. Dar trendul este pozitiv și cred că în următorii 2-3 ani se va vorbi despre repunerea sistemului feroviar în poziția de coloană vertebrală a transportului în România.”

Modernizarea căii ferate nu se va face cu sacrificii majore pentru pasageri, dă asigurări oficialul: „Nu, se iau măsuri în așa fel încât, acolo unde avem linie dublă, se reabilitează în paralel, în același timp, ambele linii. Reabilitarea a început, dar încă nu se simte.”

În privința vitezei de circulație, aceasta va crește semnificativ pe unele segmente, dar fără a atinge valorile proiectate inițial: „Cu acele proiecte nu se duce chiar la 130 km/h, se duce undeva la 90-100-110 km/h, în funcție de sector și de problemele acelui sector feroviar.”

Aeroportul Otopeni se află în pragul unei investiții majore (VIDEO)

Pe segmentul aerian, aeroportul Otopeni se află în pragul unei investiții majore, după ani în care a stagnat în comparație cu alte aeroporturi din țară: „Urmează să se facă investiții majore în ceea ce privește Terminalul 2. Aeroportul Otopeni are surse financiare, chiar din veniturile proprii, să dezvolte și să implementeze proiecte.”

Un alt punct de interes îl reprezintă transportul cargo, o zonă slab dezvoltată în România, dar cu potențial strategic: „Trendul global este și către acest tip de transport. La nivelul aeroportului Otopeni, doar 15-20% s-a folosit partea de cargo din lipsa conectivității rutiere la o rețea de mare viteză. Pregătim un proiect de legare a terminalului 2 cu A0, în așa fel încât aeroportul să fie conectat direct cu autostrada de centură a Capitalei.”

Scrioșteanu a anunțat și suplimentarea fondurilor pentru alte patru aeroporturi județene: „Guvernul a aprobat o hotărâre pentru suplimentarea fondurilor cu aproape 500 de milioane de lei pentru finalizarea proiectelor începute în fostul program financiar european. Este vorba despre aeroporturile din Satu Mare, Maramureș, Dolj și Mureș.”

În concluzie, secretarul de stat oferă o perspectivă optimistă: „Din punct de vedere al implementării proiectelor, lucrurile decurg bine. Trebuie doar să menținem zona de finanțare și, mai ales, cofinanțarea de la bugetul de stat.”