Istoria îl va reține în mod cert: Trump a vrut să negocieze și limba franceză din Canada…

Donald Trump nu se mai mulțumește să stabilească prețul oțelului, al laptelui și al automobilelor. Administrația sa a încercat să introducă într-un acord comercial și protecțiile acordate de Canada limbii franceze și culturii proprii. Mark Carney a refuzat, a retras negociatorii și a anunțat represalii tarifare „dolar pentru dolar”. Fiindcă există pretenții comerciale exagerate și există pretenția de a negocia identitatea unei țări ca pe prețul unui camion.

„Au cerut prea mult și au oferit prea puțin”

Negocierile comerciale dintre Statele Unite și Canada s-au prăbușit în ultimul moment.

Washingtonul a introdus tarife de 50% pentru mărfuri canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, iar Ottawa va răspunde, începând cu 8 septembrie, cu taxe echivalente pentru produse americane.

Mark Carney a explicat că Statele Unite au introdus în ultimele ore condiții noi:

un regim tarifar mai prost pentru vehiculele canadiene, restricții asupra libertății Canadei de a încheia acorduri comerciale cu alte state și pretenții privind protejarea limbii și culturii.

„Au cerut prea mult și au oferit prea puțin”, a rezumat premierul canadian.

Apoi a spus lucrul esențial:

„Nu am fost pregătiți să facem compromisuri privind protejarea limbii franceze și a culturii noastre. Pentru guvernul meu și pentru Canada, aceste chestiuni nu au fost niciodată negociabile, deși Statele Unite au insistat până în ultimul moment.”

Declarația integrală a premierului canadian

Ce a cerut, exact, Trump

Trebuie făcută o precizare importantă: nu există, deocamdată, un document public în care Trump să le fi ordonat canadienilor, textual, „renunțați la partea franceză a istoriei voastre”.

Aceasta este concluzia politică, nu citatul.

Ceea ce a confirmat oficial Carney este că negociatorii administrației Trump au încercat să restrângă protecțiile acordate limbii franceze și culturii canadiene.

Detaliile tehnice ale cererii nu au fost publicate.

Foarte probabil fost vizate regulile privind etichetarea bilingvă, publicitatea, distribuția produselor culturale ori obligațiile speciale existente în Québec.

Dar fondul nu se schimbă: Washingtonul a încercat să trateze identitatea lingvistică a Canadei ca pe o „barieră comercială”.

O țară nu este un raft din supermarket

Franceza nu este un moft administrativ inventat de vreun funcționar din Québec ca să enerveze firmele americane de cereale.

Francezii au întemeiat Noua Franță la începutul secolului al XVII-lea.

Québecul a fost fondat în 1608.

După cucerirea britanică și Tratatul de la Paris din 1763, populația francofonă nu a dispărut, nu și-a abandonat limba și nu s-a transformat într-o notă de subsol.

Canada modernă a fost construită tocmai prin acomodarea dificilă, uneori conflictuală, a celor două mari tradiții lingvistice.

Franceza este una dintre cele două limbi oficiale ale statului.

În Québec, protejarea ei nu este ornament folcloric. Este unul dintre pilonii contractului politic canadian.

Să vii din afară și să ceri slăbirea acestui sistem fiindcă producătorul american pierde bani ca să tipărească încă o etichetă înseamnă să confunzi suveranitatea unei țări cu departamentul de marketing al unui hipermarket.

Negocierea cu pistolul tarifar pe masă

Trump procedează din nou ca un dezvoltator imobiliar care a descoperit politica externă, dar a uitat că statele nu sunt chiriași restanțieri.

Bunicuțul Senil ridică tarifele, amenință economia vecinului și apoi prezintă renunțarea la presiune drept o concesie generoasă.

Mai grav, Canada nu atacase Statele Unite, nu le amenințase teritoriul și nu încercase să le modifice identitatea.

Canada este unul dintre cei mai vechi aliați ai Americii, partener economic, membru NATO și componentă a apărării comune nord-americane.

Tocmai de aceea agresiunea este atât de absurdă.

Trump nu pedepsește un adversar.

Își lovește vecinul fiindcă poate — sau fiindcă își imaginează că poate.

Carney a înțeles lecția

Premierul canadian a suspendat negocierile și a anunțat tarife reciproce pentru oțel, produse lactate, electrocasnice, utilaje agricole, hârtie și electronice.

A admis că măsura va ridica prețurile și va reduce opțiunile consumatorilor canadieni. Nu a vândut patriotism gratuit; a recunoscut costul.

Dar, uneori, nota de plată a rezistenței este mai mică decât factura capitulării.

Poți negocia tarife, cote și accesul pe piață.

Poți negocia până și sticlele americane care revin pe rafturile magazinelor canadiene.

Nu poți negocia limba în care o țară își spune povestea.

Iar dacă Trump și-a imaginat că poate cumpăra trei secole de istorie canadiană cu o reducere la camionete, problema nu mai este doar agresivitatea.

Este prostia imperială în forma ei cea mai pură: convingerea că tot ce există dincolo de granița ta are și un preț.