Istoricul Ilie Schipor acuză nepăsarea autorităților: bijuteriile Reginei Maria, uitate la Moscova. Critici la adresa Statului Român pentru lipsa acțiunilor după 1990

Colonelul (r) dr. Ilie Schipor, istoric și vicepreședinte al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, a criticat dur, la București, lipsa oricărei reacții oficiale din partea României în privința confiscării de către regimul bolșevic a bijuteriilor Reginei Maria. Declarațiile au fost făcute în cadrul simpozionului omagial „Maria, o regină în slujba țării și armatei ei”, organizat la Palatul Cercului Militar Național.

Bijuteriile Reginei Maria, folosite la mituirea delegaților străini

Ilie Schipor a reamintit că, în timpul Primului Război Mondial, bijuteriile Casei Regale au fost trimise la Moscova împreună cu tezaurul Băncii Naționale a României, iar după 1919, soarta acestora a rămas învăluită în mister. Potrivit istoricului, „nu este exclus” ca obiectele de mare valoare ale Reginei Maria să fi fost folosite de diplomația sovietică drept mită în negocieri internaționale.

„Cu certitudine, între februarie 1917 și februarie 1919, toate valorile bancare și regale ale României au rămas în depozitul din Palatul Armelor, situat în Kremlinul Moscovei. Nu am găsit documente care să ateste explicit ce soartă au avut bijuteriile Reginei Maria, însă nu este exclus ca acestea să fi fost transportate de curieri sovietici în capitale europene precum Copenhaga, Varșovia sau Viena, pentru a fi folosite la mituirea delegaților străini”, a declarat Ilie Schipor.

Tezaurul de la Moscova, o rană istorică deschisă

Istoricul a făcut o comparație între eforturile depuse de Banca Națională a României pentru recuperarea celor 91,3 tone de aur neredate de Rusia și absența totală a oricărei acțiuni în cazul bijuteriilor regale.

19:16, 28.10.2025 • POLITICĂ

Nicușor Dan: O parte din campania lui Călin Georgescu a fost direcționată de la Moscova

10:25, 28.10.2025 • Internațional

Cum transformă Rusia cetățeni obișnuiți în agenți secreți de unică folosinţă

„Banca Națională a desfășurat, după 1991, o serie de acțiuni concrete pentru a demonstra existența unei creanțe certe, lichide și exigibile asupra Federației Ruse. Nimic asemănător nu s-a întâmplat în cazul bijuteriilor confiscate de bolșevici”, a subliniat Schipor.

El a anunțat că va face public în curând un set de planșe desenate ale bijuteriilor Reginei Maria, aflate în cele două casete trimise la Moscova în 1916, ca parte a tezaurului evacuat.

Diana Mandache, în cartea sa, Bijuteriile Reginei Maria arăta că: „ … în 1920 apare o știre, pe filieră diplomatică, despre faptul că prin bolșevicul Lev Kamenev o parte din briliantele din cutiile cu bijuterii ale Reginei Maria ar fi fost vândute la Londra, nu prin case de licitații, ci unor colecționari privați. În 1921, apare o informație similară: o parte din bijuteriile Reginei Maria ar fi fost vândute în țările scandinave unor colecționari particulari. După război, la conferința de pace de la Paris, Regina Maria, purtând tratativele diplomatice ad-hoc prin care a susținut interesele României, n-a purtat nicio bijuterie. În primul rând, nu mai avea bijuterii. Ea a scris despre acest lucru în jurnalele și în corespondența sa. În al doilea rând, a vrut să evidențieze și să se folosească de acest fapt în fața comisiei de reparații din timpul conferinței de la Paris unde se discuta problema retrocedării tezaurului.”

Dovezi ale legăturii dintre Regina Maria și tezaur

În comunicarea sa, istoricul a mai arătat că al doilea transport de tezaur, efectuat în iulie 1917, a inclus și alte valori artistice care reflectau personalitatea Reginei Maria: două desene realizate de suverană și 12 plachete și medalii dedicate diverselor momente din viața ei.

Toate aceste documente și artefacte vor fi detaliate în primul număr al revistei „Românie Eroică”, publicația Asociației Naționale Cultul Eroilor, care își propune să readucă în atenția publicului moștenirea culturală și istorică a Reginei Maria.

Portretul unui cercetător dedicat

Născut în 1952, la Vicovu de Sus, județul Suceava, Ilie Schipor are o carieră impresionantă în cercetarea istorică și militară. A fost director al Muzeului Militar Național între 1995 și 2000, șef al Secției Tradiții Militare din cadrul Ministerului Apărării Naționale și director adjunct al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor. Între 2009 și 2019, a ocupat funcția de ministru-consilier la Ambasada României din Moscova, unde a avut acces la numeroase arhive și surse documentare ruse.

Este autorul mai multor lucrări de referință despre Primul și al Doilea Război Mondial, prizonierii români din URSS, deportările etnicilor germani și, mai ales, despre soarta Tezaurului României evacuat la Moscova în 1916.

În 2023, Ilie Schipor a primit Premiul „Victor Slăvescu” al Academiei Române pentru volumul „Destinul Tezaurului României – Argumente din arhivele ruse”, publicat la Editura Oscar Print. Lucrarea a fost apreciată pentru contribuția sa majoră la documentarea unuia dintre cele mai controversate episoade din istoria modernă a României.

O tăcere inexplicabilă în fața unei nedreptăți istorice

Discursul lui Ilie Schipor readuce în atenția opiniei publice o pagină dureroasă a istoriei românești, marcată de pierderea tezaurului și de neglijența autorităților în a revendica simbolurile monarhiei române.

Bijuteriile Reginei Maria, considerate nu doar obiecte de lux, ci embleme ale demnității statului român, continuă să rămână într-un con de umbră, în timp ce tezaurul de aur neîntors de Moscova este singurul subiect oficial de revendicare.

Pentru istoricul Schipor, această tăcere reprezintă o nedreptate istorică care trebuie reparată prin acțiuni publice, diplomatice și culturale, menite să redea României nu doar valorile materiale pierdute, ci și respectul pentru propria sa istorie.