Italia o ia pe urmele Greciei în ceea ce privește o posibilă criză generată de datoria publică

Italia, una dintre cele mai mari economii din Uniunea Europeană, este și una dintre cele mai indisciplinate fiscal națiuni. Peninsularii se luptă de mulți ani cu o datorie publică foarte mare, de 145% din PIB (România are circa 50% din PIB), iar o analiză a Financial Times arată că Italia ar putea intra într-o criză a datoriei din cauza creșterii dobânzilor.

Analiza în care au fost consultați zece economiști din UE arată că Italia este ţara din zona euro cea mai susceptibilă de o criză a datoriei, din cauza creşterii ratelor dobânzii de către Banca Centrală Europeană (BCE) şi a unor achiziţii mai reduse de obligaţiuni în lunile următoare.

Guvernul de coaliţie dreapta din Italia, care şi-a asumat guvernarea în octombrie, sub conducerea premierului Giorgia Meloni, caută drumul către „rectitudine fiscală”, după ce s-a estimat că deficitul fiscal al ţării va scădea de la 5,6 % din PIB în 2022 la 4,5 % în 2023 şi la 3% în anul următor.

Dar, datoria publică italiană continuă să fie una dintre cele mai ridicate din Europa, cu puţin peste 145% din Produsul Intern Brut, reaminteşte articolul FT.

19:50 • Sănătate

Se impun măsuri rapide, responsabile pentru evitarea unui dezastru în spitale, avertizează prof. Dorel Săndesc

Marco Valli, economist şef al băncii italiene UniCredit, a spus că „nevoile mai mari de refinanţare a datoriei” ţării şi situaţia politică „potenţial complicată” o vor face mai vulnerabilă în ceea ce priveşte o vânzare masivă pe piaţa de bonduri.

Costurile de îndatorare ale Romei au crescut considerabil după ce BCE a început să majoreze rata dobânzilor, în vara anului trecut.

Randamentul obligaţiunilor pe zece ani a depăşit 4,6% săptămâna trecută, fiind de aproape patru ori peste nivelul din anul anterior şi cu 2,1 puncte procentuale peste randamentul obligaţiunilor germane.

Dobânzile provoacă îngrijorare

Meloni şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la intenţia BCE de a continua să majoreze rata dobânzilor, în pofida riscurilor pentru creştere şi stabilitate financiară.

„Ar fi util ca BCE să gestioneze bine comunicarea… în caz contrar apare riscul de a genera, nu panică, ci fluctuaţii pe piaţă, care anulează eforturile pe care le fac guvernele”, a spus ea într-o conferinţă de presă, săptămâna trecută.

Noul Guvern italian „a dat, până acum, investitorilor puţine motive pentru a se îngrijora”, a afirmat Veronika Roharova, şefa pentru economia zonei euro de la banca elveţiană Credit Suisse.

„Dar îngrijorările ar putea reapărea, pe măsură ce creşterea încetineşte, ratele dobânzilor se majorează şi mai mult şi emisiunea (de datorie) se recuperează”, a adăugat ea.

Cei care stabilesc ratele dobânzilor de la BCE au semnalat că vor continua să le majoreze cu jumătate de punct în primele luni ale acestui an.

Klaas Knot, guvernator al băncii centrale olandeze, a declarat pentru FT că banca centrală abia a început „a doua jumătate” a ciclului său de majorare a dobânzilor.

Însă, unii analişti consideră că BCE supraestimează riscurile legate de inflaţie şi subestimează perspectiva unei recesiuni.