Italienii „coboară ștacheta”. Joburile de badantă, tot mai căutate de localnici
Cândva, în multe familii din Italia, „badanta” era aproape sinonimă cu o femeie venită din Est, iar românii își găseau relativ ușor un loc de muncă în îngrijirea la domiciliu. Acum, în Italia începe să se contureze un trend care schimbă regulile jocului: italienii caută tot mai des exact joburile pe care le refuzau în trecut, iar românii simt, tot mai clar, concurența directă pe o piață unde, ani la rând, au fost printre principalii furnizori de forță de muncă.
Schimbarea reiese dintr-un studiu realizat de Observatorul Regional al Pieței Muncii, care a analizat sectorul muncii casnice și al îngrijirii la domiciliu, în special în regiunea Veneto.
Veneto: mai puțini lucrători casnici decât în urmă cu câțiva ani
Datele pentru 2024 arată că în regiunea Veneto existau aproximativ 62.500 de lucrători casnici. Dintre aceștia, 35.700 erau angajați ca îngrijitori (badante), iar 26.800 lucrau ca menajere sau în alte activități domestice, arată Ansa.it.
Potrivit studiului, acesta este cel mai mic număr de lucrători angajați din ultimii zece ani. Vârful a fost atins în 2021, când în Veneto erau 77.300 de lucrători casnici, cu mult peste nivelul din 2024.
Un sector dominat de femei și de lucrători străini
În continuare, munca la domiciliu rămâne un domeniu puternic feminizat. În 2024, femeile reprezentau 93% din totalul lucrătorilor din acest sector. De asemenea, predomină cetățenii străini, mai ales din țările est-europene, ceea ce confirmă profilul tradițional al pieței muncii casnice din Italia.
Totuși, în interiorul acestei imagini generale, studiul semnalează o evoluție importantă: creșterea componentei italiene în sector.
Italiencele devin badante: componenta italiană, în creștere
Potrivit analizei, numărul lucrătorilor italieni din domeniu a crescut de la 14.800 în 2015 (22% din total) la 17.500 în 2024 (28%). Studiul leagă această creștere de o combinație de factori.
Unul dintre motive este dobândirea cetățeniei italiene de către lucrători străini, pe parcursul anilor, ceea ce schimbă statisticile privind ponderea „italienilor” în sector. Un alt factor este situația economică nefavorabilă, care face ca munca la domiciliu să devină mai atractivă, inclusiv ca soluție temporară. În plus, studiul menționează și varianta „punte” spre pensionare, care poate transforma un job de îngrijire într-o opțiune pragmatică pentru o parte dintre italieni.
Angajări în 2024: românii rămân pe primul loc, dar concurența crește
Tendința se vede și în cererea de forță de muncă. În 2024, în Veneto au fost angajați aproximativ 31.600 de lucrători interni, un volum relativ apropiat de cel din ultimii doi ani, dar semnificativ sub nivelurile din 2020 și 2021.
Din totalul angajărilor, 92% au fost femei, iar 75% au fost lucrători străini. Studiul subliniază însă „o prezență din ce în ce mai semnificativă a italienilor”, semn că piața se reconfigurează.
În acest context, România rămâne principala țară de origine a lucrătorilor angajați: aproximativ 8.000 de angajări au vizat români, potrivit datelor citate.