Jale la Hidroelectrica: stat prejudiciat, clauze nerespectate, curent nefacturat, plăți nejustificate

Publicat: 29 mart. 2023, 07:30, de Cristian Matache, în News , ? cititori
<strong>Jale la Hidroelectrica: stat prejudiciat, clauze nerespectate, curent nefacturat, plăți nejustificate</strong>

Perla energiei românești, Hidroelectrica, nu este un agent economic model. Un control făcut de Curtea de Conturi a descoperit mari probleme la societate. Toate produse în mandatul unei conduceri care a fost aleasă ilegal.

Conform Raportului public al Curții de Conturi pe anul 2021, Hidroelectrica a prejudiciat statul român cu aproape 1,3 milioane de lei, nu a respectat clauzele contractuale, nu a facturat corect cantitățile de energie, nu a întocmit și aprobat proceduri, metodologii sau politici de preț clare, concrete și transparente, a efectuat cheltuieli neeconomicoase, a făcut plăți nejustificate etc.

În cazul unui număr de 20 de contracte-cadru de furnizare a energiei electrice la clienții finali încheiate între societate, în calitate de furnizor, și persoane juridice, în calitate de clienți non-casnici, societatea nu a respectat clauzele contractuale, după cum urmează:

  • nu a facturat lunar cantitățile de energie electrică livrate, cantitatea livrată fiind facturată ulterior consumului, după câteva luni sau nefacturată în condițiile în care, lunar, entitatea primea de la operatorii de distribuție situația consumurilor de energie electrică pe fiecare loc de consum. Astfel, s-a constatat faptul că o cantitate de 9.198.090,48 KWh de energie electrică livrată, în valoare de 8.074 mii lei, nu a fost facturată și TVA în valoare de 1.289 mii lei nu a fost înregistrată. .
  • nu a impus constituirea de garanții financiare în cazul clienților care au devenit rău platnici;
  • nu a solicitat operatorului de distribuție întreruperea alimentării cu energie electrică a clientului, în condițiile în care facturile nu au fost achitate la scadență. Această situație a condus la nerecuperarea contravalorii cantităților de energie electrică livrate, întrucât persoana juridică beneficiară a intrat în insolvență/faliment;
  • nu a urmărit recuperarea contravalorii energiei electrice livrate, în sumă de 12.324 mii lei;
  • nu a calculat, înregistrat și recuperat penalități de întârziere în condițiile stabilite prin contract, pentru neplata la termen a facturilor de energie electrică emise.

Bugetul de stat, prejudiciat

Aceste aspecte au condus la nerealizarea de către entitate a veniturilor, la termenele și în cuantumul stabilit prin clauzele contractuale, neevidențierea și nerecuperarea penalităților de întârziere aferente debitelor neîncasate, cu consecințe constând în nerecuperarea contravalorii cantităților de energie electrică furnizate și în prejudicierea bugetului de stat cu valoarea TVA neevidențiată și neachitată în sumă de 1.289 mii lei.

Totodată, nu au fost întocmite și aprobate proceduri, metodologii sau politici de preț clare, concrete și transparente privind modul de derulare a contractelor de furnizare, precum și modul de stabilire, aprobare, ofertare și actualizare a prețului de furnizare a energiei electrice pentru clienții finali, fiind constatate situații în care: .

  • în cazul clienților non-casnici cu un consum maxim de 1000 MWh/an, ale căror contracte au fost încheiate pe o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea prelungirii automate pentru perioade succesive de câte 12 luni, prețul de furnizare al energiei electrice active nu a fost modificat, fiind cel de la încheierea contractului sau a fost modificat sub prețul din oferta tip publicată pe site-ul entității; .
  • în cazul clienților non-casnici cu un consum mai mare de 1000 MWh/an, al căror preț de furnizare este stabilit prin ofertă personalizată, entitatea nu a pus la dispoziție documente privind modul de calcul al prețului stabilit prin oferta personalizată pentru fiecare client.

Societatea a efectuat cheltuieli neeconomicoase în sumă de 158 mii lei, reprezentând contravaloarea unor servicii de întocmire de studii de oportunitate pentru un număr de opt imobile (baze sportive, de agrement, de odihnă și tratament) din patrimoniul entității, achiziționate în cadrul unui contract de prestări servicii încheiat în anul 2019. După aproximativ doi ani de la recepția serviciilor, studiile de oportunitate nu și-au atins scopul pentru care au fost angajate, în condițiile în care aceste imobile generează în continuare cheltuieli de întreținere, reparații, taxe și impozite, care nu sunt recuperate.

Au fost efectuate cheltuieli nejustificate în sumă de 60 mii lei, reprezentând chiria aferentă unui spațiu comercial închiriat în vederea înființării unui punct de informare regională în județul Giurgiu. De la data închirierii nu s-a valorificat dreptul de folosință al spațiului închiriat, entitatea continuând să întreprindă demersuri în vederea amenajării spațiului și elaborării documentației pentru obținerea autorizației privind amenajarea spațiului.

Despăgubiri stabilite de instanțele de judecată, pentru care au fost efectuate plăți în sumă de 3.191 mii lei, nu au fost urmărite în vederea recuperării. În baza hotărârii civile pronunțate de instanță, societatea a plătit despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate, precum și alte drepturi, în cazul a doi angajați, ca urmare a desfacerii contractelor individuale de muncă.

Au fost imobilizate fonduri pentru obiective de investiții care nu au fost finalizate și care s-au degradat în timp, pentru care au fost efectuate cheltuieli cu paza, iluminatul, încălzirea și personalul de inspecție periodică la fronturile de lucru deschise.

  • Investițiile nefinalizate pe obiective/proiecte hidroenergetice inițiate/aprobate în perioada 1972- 1990 însumează 2.959.182 mii lei, ceea ce reprezintă 69% din imobilizările în curs, în valoare de 4.261.171 mii lei.
  • Sumele aprobate pentru investițiile în curs au avut un trend descendent, de la 115.583 mii lei, în anul 2020, la 53.592 mii lei în anul 2021.
  • Societatea nu a urmărit includerea cu prioritate în programele de investiții aprobate pentru anii 2019- 2021 a obiectivelor de investiții în curs, demarate încă din perioada 1972-1990, în condițiile în care prin bugetele de venituri și cheltuieli au fost prevăzute și aprobate sume pentru cheltuieli de investiții.
  • Din bugetele aprobate pentru cheltuieli pentru investiții totale, gradul de realizare a fost de doar 51,25%, în anul 2021.

Nu au fost respectate prevederile legale privind efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, astfel: .

  • Nu au fost inventariate terenuri în suprafață de 120.548 mp aferente obiectivului „Coridor de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional – Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa”, fiind constatată o diferență în sumă de 187 mii lei între valoarea bunurilor din domeniului public și evidența extracontabilă a SPEEH Hidroelectrica SA.
  • Nu au fost inventariate creanțele și datoriile fiscale aferente perioadei 2019-2021, întrucât nu a existat o confirmare a soldurilor acestora evidențiate în contabilitate în sumă de 1.438 mii lei. În această situație poate apărea riscul de prescriere a dreptului la acțiune privind recuperarea acestor creanțe.

Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului nu a fost actualizat cu valoarea bunurilor rezultate din investiții recepționate de societate, finanțate din fonduri publice, în valoare de 5.734 mii lei.

  • SPEEH Hidroelectrica SA a primit în concesiune bunuri proprietate publică a statului din domeniul producerii energiei electrice, pentru care, în perioada 2019-2021, a plătit o redevență în sumă de 13.276 mii lei.
  • S-au constatat modificări în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, bunuri date în concesiune SPEEH Hidroelectrica SA, fără a fi aprobate în condiţiile legii, prin acte normative adoptate în acest sens, fiind identificate bunuri în valoare de 5.734 mii lei. Acestea reprezentau investiţii finalizate la Barajele Subcetate, Hațeg și Gura Apelor, care nu au fost incluse în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului; bunuri („Lac acumulare Drăgănești”, în suprafață de 1.095 ha, „Lac acumulare Vidra”, în suprafață de 1.240 ha, „Lac acumulare Izvorul Muntelui”, în suprafață de 3.040 ha) cu valoare „0” în contractul de concesiune, care nu au fost evaluate de la data înregistrării lor în Inventarul centralizat. Bunurile din domeniul public al statului care fac obiectul contractului de concesiune au fost evaluate la nivelul anului 2004, fără ca acestea să fie ulterior reevaluate.

La Sucursala Hidrocentrale Porțile de Fier s-a plătit în mod nejustificat un avans, bugetul entității fiind prejudiciat cu suma de 4.056 mii lei. În cadrul contractului de servicii Modernizare instalații electrice aferente echipamentelor hidromecanice și instalație de acționare hidraulică aferentă barajului deversor Porțile de Fier I, determinarea avansului nu s-a realizat prin aplicarea procentului de 10% la valoarea lucrărilor și/sau serviciilor aferente anului calendaristic respectiv, ci, în mod eronat, la valoarea totală a contractului. În timpul misiunii de audit, societatea a procedat la recalcularea avansului și a încasat suma de 4.056 mii lei, prejudiciul fiind recuperat în totalitate.

La Sucursala Hidrocentrale Cluj au fost stabilite și plătite necuvenit drepturi salariale reprezentând indemnizație de conducere aferentă orelor suplimentare rezultate din efectuarea serviciului de tură în activitatea de exploatare de către personalul care ocupă funcții de conducere, bugetului instituției fiind prejudiciat cu suma de 26 mii lei. Pentru calculul contravalorii orelor suplimentare rezultate din prestarea serviciului de tură s-a luat în considerare în mod eronat și indemnizația de conducere de care personalul cu funcții de conducere beneficiază potrivit contractului individual de muncă, deși acesta desfășura practic altă activitate decât cea pentru care era încadrat și remunerat.

Matrapazlâcuri sub o conducere ilegală

Toate aceste probleme constatate de către Curtea de Conturi s-au produs în timpul unei conduceri aleasă ilegal, conform instanței.

La începutul lunii martie, Curtea de Apel București a confirmat soluția Tribunalului București din aprilie 2022, conform căreia procedura de selecție a actualului directorat Hidroelectrica este lovită de nulitate absolută. Respingerea apelului Hidroelectrica reconfirmă faptul că întregul proces de recrutare și numire în funcție a celor 5 membri ai Directoratului Hidroelectrica, companie controlată majoritar de statul român prin Ministerul Energiei, s-a realizat prin fraudarea legii.

Conducerea ilegală a fost învestită în funcție în vara anului 2019 și urma să fie înlocuită în vara anului 2023, conform regulamentului. Cei cinci directori care au format conducerea Hidroelectrica – din 2019 până la pronunțarea deciziei Curții de Apel București- au fost: Bogdan Badea – președinte, Marian Bratu, Răzvan Ionuț Pațaliu, Radu Cristian Pop (înlocuit, intre timp, cu Andrei Gerea) și Cristian Vlădoianu.