Judecătorii Curții de Apel București resping noul proiect privind pensiile magistraților. Semnal dur înainte de avizul CSM

Adunarea Generală a Judecătorilor de la Curtea de Apel București a respins aproape în unanimitate proiectul Guvernului privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților. Decizia, luată cu doar câteva zile înainte de termenul-limită din PNRR, complică suplimentar procesul legislativ și pune presiune pe CSM.

Vot masiv împotriva proiectului Guvernului

Judecătorii Curții de Apel București au transmis că resping noua propunere legislativă privind pensiile magistraților. La ședința Adunării Generale au participat 216 din cei 243 de judecători, iar 215 dintre ei au votat împotrivă. Reprezentanții instanței au subliniat că mențin poziția exprimată anterior de CSM și Înalta Curte.

Potrivit acestora, modificările propuse nu respectă principiile deja semnalate de sistemul judiciar în ultimele luni și sunt considerate neadecvate pentru stabilitatea profesiei.

Ce prevede proiectul respins

Noul proiect de lege, elaborat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, prevede că pensia de serviciu va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă.

14:10, 23.11.2025 • POLITICĂ

Florin Manole cere aviz rapid de la CSM pentru pensiile magistraților. Proiectul, în contratimp cu termenul PNRR

06:20, 20.11.2025 • POLITICĂ

Guvernul rescrie legea pensiilor speciale: creșteri anuale ale vârstei și plafon de 70% din ultimul venit

Proiectul stabilește și o perioadă de tranziție de 15 ani până la vârsta standard de pensionare de 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Pentru vechimea necesară de minimum 25 de ani în magistratură, pot fi asimilați până la 10 ani de activitate în alte domenii juridice.

Pașii următori: avizul CSM și presiunea termenului PNRR

CSM a transmis proiectul către instanțe și parchete, iar adunările generale se desfășoară în 24 și 25 noiembrie. După centralizarea pozițiilor, Plenul CSM urmează să emită avizul instituțional.

România trebuie să finalizeze această reformă până la 28 noiembrie, deoarece modificarea pensiilor de serviciu este un jalon esențial din Planul Național de Redresare și Reziliență. Nerespectarea termenului ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro.

Gheorghiu, despre pensiile magistraților

Vicepremierul Oana Gheorghiu a clarificat luni afirmațiile care au generat reacții dure din partea magistraților și o plângere depusă la CSM. Ea susține că nu a vorbit despre salariile acestora, ci exclusiv despre vârsta de pensionare și sistemul pensiilor de serviciu, iar pasajele controversate au fost, spune ea, „doar metafore”.

Vicepremierul a declarat, într-o conferință de presă, că discuția care a declanșat scandalul a vizat exclusiv momentul pensionării magistraților, nu veniturile lor.

Ea a explicat că întrebarea inițială a fost despre pensii și că a făcut referire la faptul că mulți magistrați se retrag din activitate în jurul vârstei de 48–50 de ani. Totodată, a afirmat că pasajele interpretate drept critice la adresa corpului profesional au fost metafore, nu atacuri directe, și a adăugat că îi pare rău dacă unele persoane „s-au simțit lezate”.

”Eu nu am vorbit niciodată despre salariile magistraţilor. Întrebarea a fost despre pensiile magistraţilor şi m-am referit la faptul că magistraţii ies la pensie la 48-50 de ani. Ăsta a fost subiectul discuţiei”, a spus vicepremierul Oana Gheorghiu

Vicepremierul: „Discuția nu a fost niciodată despre salarii”

Oana Gheorghiu a subliniat că nu a comentat nivelul salarial din sistemul judiciar, precizând că nu știe dacă veniturile magistraților sunt mari sau mici. Mesajul său, spune ea, a vizat diferențele considerabile dintre sistemul de pensii al magistraților și cel al restului populației, aspect care generează de ani de zile dezbateri publice.

Ea a arătat că și-a exprimat o opinie privind vârsta de pensionare și specificul pensiilor de serviciu, subliniind că „întreaga societate știe că sunt cu totul diferite de restul populației”.

”În ceea ce priveşte remarcile mele, au fost nişte metafore care pare că au supărat nişte oameni şi îmi pare rău dacă s-au simţit lezaţi. Discuţiile nu le-am purtat niciodată despre salarii şi nu ştiu dacă sunt salariile mari. Probabil că nu sunt suficient de mari. Dar discuţia era strict legată de vârsta de pensionare şi de pensiile magistraţilor, despre care întreaga societate ştie că sunt cu totul diferite de restul populaţiei, ceea ce nu pare a fi tocmai în regulă”, a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu.

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat recent că a depus o plângere privind incitarea la ură, violență sau discriminare, după declarațiile vicepremierului. Instituția a transmis, într-un comunicat dur, că independența justiției a fost afectată prin comparațiile făcute public.

CSM a criticat „nota emoțională” și asocierea între fondurile necesare sistemului judiciar și resursele alocate unor categorii vulnerabile, considerând declarațiile „iresponsabile” și incompatibile cu poziția unui membru al executivului.

Controversa a pornit după ce Oana Gheorghiu a vorbit despre dificultatea magistraților de a renunța la anumite beneficii financiare, susținând că sistemul actual de pensii funcționează ca un mecanism care nu poate continua la nesfârșit. Ea a descris, în mod metaforic, modul în care resursele bugetare sunt distribuite și a spus că orice privilegiu presupune un cost suportat în altă parte a societății.