Judecătorul Dacian Dragoș sare la gâtul celor care vor revocarea judecătorilor CCR

O dezbatere aprinsă privind funcționarea justiției constituționale din România a fost declanșată recent, în contextul blocajelor repetate de la Curtea Constituțională a României (CCR). Judecătorul constituțional Dacian Dragoș a luat o poziție fermă împotriva propunerilor de modificare a legii de funcționare a instituției, considerând că măsurile vehiculate ar putea compromite grav echilibrul democratic. Magistratul avertizează că posibilitatea revocării din funcție a judecătorilor de către autoritățile care i-au numit ar echivala cu subordonarea politică a Curții.

Judecătorul CCR, despre pericolul controlului politic asupra magistraţilor

Dacian Dragoș susține că actualul cadru legislativ oferă suficiente pârghii pentru sancționarea comportamentelor neadecvate și că o schimbare radicală a legii nu este necesară. Principalul argument adus de acesta este riscul ca judecătorii să devină vulnerabili în fața presiunilor politice.

„Mie mi se pare că nu ar trebui modificată legea Curţii Constituţionale, pentru că există mecanismele şi în regulament şi în lege pentru astfel de lucruri. Există şi răspundere disciplinară a judecătorilor (…) dacă este repetată această omisiune de a participa la şedinţe şi aşa mai departe, deci se pot face astfel de lucruri pe legile existente. Ce s-ar întâmpla dacă s-ar putea revoca judecătorii Curţii Constituționale de către cei care i-au numit? Ar fi tot timpul la cheremul acestora. Adică atunci chiar ar fi controlată Curtea de către cei care i-au numit (…) Se distruge independenţa Curţii prin această măsură”, a declarat, joi seară, la Antena 3, judecătorul constituţional Dacian Dragoş.

De asemenea, magistratul a atras atenția asupra faptului că proiectul de lege ar putea concentra o putere prea mare în mâinile președintelui CCR, ceea ce ar deschide ușa către potențiale abuzuri.

16:38, 04.02.2026 • Justitie

Parlamentarii agresivi pot fi interziși în Palatul Parlamentului, dar nu oricum. Verdict CCR

12:15, 04.02.2026 • ACTUALITATE

Nicușor Dan pierde la CCR pe Legea Cultelor. „Falșii” rabini și imami vor fi sancționați penal, la fel ca preoții

„Iarăşi poate să ducă la abuzuri, dacă este exercitată cu rea credinţă această competenţă. Deci nu aş fi în favoarea unei modificări a legii numai pentru faptul că a existat o sincopă la un moment dat în funcţionarea Curţii dintr-un motiv sau altul, pentru că fiecare are sigur argumentele sale”, a mai declarat magistratul.

O reacție emoțională la un blocaj temporar

Judecătorul a explicat că legislația actuală prevede deja situații extreme, cum ar fi pierderea mandatului după șase luni de imposibilitate a exercitării acestuia. În opinia sa, inițiativa legislativă pare să fie o consecință pripită a tensiunilor recente.

„E mai mult o reacţie emoţională la acest blocaj, la o şedinţă care s-a întâmplat şi care între timp s-a rezolvat pentru că au participat la şedinţe toţi nouă, deci nu se pune problema”, a mai explicat judecătorul CCR.

Declarațiile vin ca răspuns la un proiect de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a CCR, inițiat de parlamentarii liberali Raluca Turcan și Daniel Fenechiu. Aceștia propun ca absențele nemotivate de la lucrările plenului să fie sancționate financiar, iar judecătorii să poată fi revocați dacă sunt incompatibili sau dacă absentează de la trei ședințe consecutive.

Contextul tensiunilor: Pensiile magistraților și boicotul

Inițiativa legislativă a apărut pe fondul unui blocaj instituțional care a provocat mai multe amânări ale unei decizii cruciale privind legea pensiilor de serviciu ale magistraților. Curtea Constituțională a amânat, în 16 ianuarie, pentru a patra oară, pronunțarea în cazul obiecțiilor de neconstituționalitate asupra acestei legi, stabilind un nou termen pentru 11 februarie.

Situația a escaladat la termenul din 29 decembrie 2025, când cvorumul de ședință nu a putut fi întrunit. Patru judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – au lipsit de la ședință, după ce părăsiseră lucrările în ziua precedentă. Ulterior, aceștia și-au motivat gestul prin necesitatea clarificării impactului legii, solicitând un punct de vedere din partea Guvernului pentru a stabili dacă actul normativ modifică sau abrogă efectiv dreptul la pensie de serviciu al magistraților. Judecătorii au cerut, de asemenea, un studiu de impact și o expertiză contabilă.