Județul care riscă să devină un ”cimitir industrial”! Strigăt disperat al autorităților

Publicat: 22 oct. 2025, 16:47, de Cristian Matache, în ACTUALITATE , ? cititori
Județul care riscă să devină un ”cimitir industrial”! Strigăt disperat al autorităților
Sursa foto: LaGrand

Județul Hunedoara se confruntă cu un colaps economic și industrial, avertizează președintele Consiliului Județean, Laurențiu Nistor, într-o scrisoare deschisă adresată Președintelui României, Parlamentului și Guvernului. Combinatul siderurgic de la Hunedoara a fost închis definitiv, iar mineritul și proiectele strategice miniere și energetice sunt blocate sau programate pentru închidere prematură. Autoritățile locale solicită intervenții urgente pentru a proteja locurile de muncă, patrimoniul industrial și viitorul economic al regiunii. Fără măsuri imediate, județul riscă să devină un „cimitir industrial și social”.

Ce spune Nistor

Mari unități industriale sunt închise, proiecte strategice zac blocate, iar speranța oamenilor dispare odată cu fiecare loc de muncă pierdut. Dacă nu se intervine acum, județul Hunedoara riscă să devină un cimitir industrial și social, o rană deschisă pe harta țării, susține acesta.

Combinatul Siderurgic de la Hunedoara

Privatizarea combinatului de la Hunedoara din 2003, deși a salvat societatea de la lichidare imediată, a însemnat reducerea drastică a numărului de angajați și o perioadă îndelungată de instabilitate economică.

Dacă la începutul anilor ´90, combinatul număra nu mai puțin de 60.000 de angajați (inclusiv angajații combinatului de la Călan), astăzi, numărul acestora a ajuns la 470. Datele financiare evidențiază un traseu oscilant, cu puțini ani profitabili și cu datorii ridicate, culminând cu decizia de închidere definitivă a combinatului, confirmată oficial la data de 17 octombrie 2025.

Autoritățile locale și centrale au oferit companiei toate condițiile și sprijinul necesar pentru a-și continua activitatea, de la facilități administrative până la promisiuni concrete de susținere energetică.

Cu doar câteva zile înainte de anunțul închiderii, atunci când conducerea societății invoca prețul energiei ca obstacol, ministrul de resort le-a garantat sprijin. Nistor i-a mulțumit lui Bogdan-Gruia Ivan, pentru implicarea sa în demersul autorităților locale de a convinge conducerea ArcelorMittal să continue activitatea la combinatul din municipiul Hunedoara.

Cu toate acestea, compania a ales să întoarcă spatele și să închidă fabrica. Această decizie dovedește fără echivoc că întregul demers a fost o farsă cinică, un act de înșelăciune economică premeditat, un pretext nerușinat pentru a lichida combinatul de la Hunedoara și a-l transforma într-un câmp de fier vechi, spune Nistor.

În acest moment, patru ofertanți și-au exprimat intenția de a cumpăra combinatul de la Hunedoara, însă conducerea ArcelorMittal refuză orice comunicare și, mai mult, interzice accesul în incinta unității.

”În contextul anunțului privind închiderea definitivă a combinatului siderurgic, îmi exprim profunda îngrijorare că această decizie ar putea fi urmată de demontarea și relocarea utilajelor, respectiv dezafectarea totală a uzinei, cu valorificarea patrimoniului ca „fier vechi”. În acest sens vă rugăm să dispuneți măsurile necesare pentru:

  1. Desecretizarea contractului de privatizare nr. 49/28.10.2003 prin care SC Siderurgica SA Hunedoara a trecut din proprietatea statului român în proprietatea companiei LNM Holdings/ISPAT (actualul ArcelorMittal SA);
  2. Demararea de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, în calitate de succesor legal al APAPS, a unei proceduri de audit statutar privind respectarea contractului de privatizare.
  3. Suspendarea oricăror acțiuni de dezmembrare, demontare sau export de echipamente și instalații până la finalizarea auditului și la clarificarea statutului juridic și patrimonial al uzinei. Nu-i ajutați să plece din țară cu utilajele combinatului!

Aceste măsuri nu reprezintă un favor, ci o obligație morală și națională. Statul român are datoria să-și apere oamenii și să-și respecte trecutul industrial, nu să privească nepăsător cum se risipește ceea ce generații întregi au construit cu trudă și sacrificiu”, a scris Nistor în scrisoare.

Complexul Energetic Valea Jiului

În urmă cu patru decenii, Valea Jiului era inima energetică a României, cu peste 60.000 de mineri și energeticieni, 15 exploatări miniere și o producție de peste 10 milioane de tone de huilă anual.

Termocentralele Mintia și Paroșeni funcționau la capacitate maximă, iar zeci de mii de familii trăiau din munca subterană.

După 1990, în locul unei strategii de modernizare și tranziție, s-a aplicat o politică de închidere și demolare. Au urmat valuri succesive de disponibilizări, producția s-a prăbușit de la 7 milioane de tone la sub 300.000 de tone anual, iar astăzi, în minerit mai lucrează 2.300 de angajați.

Complexul Energetic Valea Jiului mai are în componență patru exploatări miniere de huilă: Lupeni, Lonea, Livezeni și Vulcan, iar cărbunele extras din aceste unități este ars pentru neutralizare și producere de energie electrică în Termocentrala Paroșeni (care are cel mai modern grup electrogen din România, raportat la instalația de conformare la mediu).

Cele patru mine se află într-un program de închidere (anul 2026 pentru Lupeni și Lonea, respectiv 2028 pentru Livezeni și Vulcan). De precizat că niciodată guvernele de stânga nu au închis mine în Valea Jiului sau în altă zonă a județului!

Închiderea minelor din Valea Jiului în termenele impuse, 2026 și 2028, este o decizie absurdă, periculoasă și iresponsabilă. Nu se poate închide o mină în mijlocul zăcământului, lăsând în subteran resurse neexploatate și lucrări tehnice neterminate. Oprirea forțată a activității fără finalizarea abatajelor și a lucrărilor de securizare nu este doar o greșeală economică, ci un pericol real pentru viața minerilor.

Închiderea trebuie făcută treptat, în paralel cu exploatarea, până la epuizarea completă a fronturilor, altfel pierdem nu doar cărbunele, ci și stabilitatea subterană a zonei, este de părere Nistor.

”Nu trebuie să uităm sacrificiul și jertfa generațiilor de mineri, oameni care au coborât zi de zi în adâncul pământului pentru ca România să aibă lumină și căldură. Ei au purtat pe umeri greul acestei țări, în tăcere, în praf și în întuneric, în timp ce alții luau decizii de la suprafață. Au muncit, au suferit și au răbdat pentru binele tuturor, iar azi datoria noastră morală este să avem grijă de cei care au rămas, de acești oameni care încă mai cred că munca lor are rost. Să nu le mai răspundem cu uitare și indiferență, ci cu respect, sprijin și recunoștință, pentru că fără minerii Văii Jiului, România nu ar fi fost aceeași țară.

Termenele actuale sunt nerealiste și impuse fără discernământ, motiv pentru care vă solicităm să dispuneți urgent măsurile necesare:

  1. Prelungirea perioadei de închidere a activității miniere în Valea Jiului, pentru a permite o tranziție economică și socială echilibrată și realist, respectiv sfârșitul anului 2028 pentru minele Lonea și Lupeni și sfârșitul anului 2032 pentru minele Vulcan și Livezeni.
  2. Realizarea grupului pe gaz la Termocentrala Paroșeni (500 MWH), care să funcționeze complementar grupului pe cărbune în cadrul Complexul Energetic Valea Jiului, devine absolut vitală. În acest sens, conducta BRUA, aflată la doar câteva sute de metri de Termocentrala Paroșeni, oferă oportunitatea rară ca centrala din Valea Jiului alături de centrala electrică de la Mintia să devină garanția securităţii energetice pentru nord-vestul României, eliberând întreaga regiune de dependenţa de importuri de energie. Rugăm cu insistenţă pe domnul ministru al Energiei să abordeze cu prioritate această investiţie strategică, deoarece fiecare zi de amânare transformă potenţialul energetic al Hunedoarei într-o şansă ratată.

În acest context, felicit conducerea SC TRANSGAZ SA, pe domnul director general, Ion Sterian, pentru respectarea angajamentului de a asigura furnizarea de gaz către noua centrală electrică de la Mintia, la termen și cu succes, prin conducta de Ø400.

În lipsa unor măsuri ferme, a unor investiții în infrastructură (Valea Jiului se află la 100 km de cea mai apropiată autostradă), zona care a dat României cărbune, energie și demnitate, este împinsă către depopulare și ruină. Această dramă nu este doar a minerilor, ci a întregii țări, care asistă, nepăsătoare, la stingerea ultimelor flăcări din inima industrială a României.

Valea Jiului are nevoie de sprijin, de deschidere: realizarea drumului Uricani – Băile Herculane nu mai este un simplu proiect rutier, ci o necesitate strategică pentru conectarea Văii Jiului la sud-vestul țării și la coridoarele europene de transport; acest drum ar deschide zona izolată a Văii Jiului către turism, investiții și dezvoltare, transformând-o dintr-o regiune în declin într-un veritabil pol economic și turistic al României.

De asemenea, un drum expres care să facă legătura cu autostrada A1 ar scurta timpul de acces spre principalele centre industriale și logistice ale țării, ar facilita transportul de mărfuri și investițiile private și ar pune capăt izolării economice a Văii Jiului”, se spune în scrisoarea șefului Consiliului Județean.

Exploatarea Minieră Auriferă de la Rovina (Samax)

Proiectul Minier Rovina, jud Hunedoara, are ca scop exploatarea pe parcursul a 35 de ani a celor trei zăcăminte. Resursele identificate în cele trei zăcăminte totalizează 406 mil. tone de minereu cu un conținut în metal de peste 635.000 tone de cupru (a doua resursă de cupru la nivelul Uniunii Europene) și cca. 300 tone de aur.

Proiectul SAMAX își propune crearea a cca. 2.000 de locuri de muncă în etapa de construire a capacităților de producție și peste 600 de locuri de muncă create direct în etapa de exploatare care vor oferi condiții optime de viață pentru încă cca. 2.500 de locuitori ai zonei. Acestora li se vor adăuga alte 1.500-2.000 de locuri de muncă create indirect în zonă ca urmare a derulării proiectului.

Deși, la 25 martie 2025, Comisia Europeană a declarat Proiectul Rovina drept investiție de interes strategic la nivelul Uniunii Europene, în baza Regulamentului pentru Materii Prime Critice (CRMA – EU 2024/1252), exploatarea nu poate începe nici astăzi. Cauza principală o reprezintă blocajul administrativ generat de lipsa armonizării legislației naționale cu cea europeană, responsabilitatea revenind Ministerului Economiei, care nu a adaptat cadrul legislativ românesc pentru a permite aplicarea directă a prevederilor CRMA. Personal am facilitat o întâlnire cu ministrul economiei pentru a prezenta situația, însă niciun răspuns, ministrul pare că este în adormire.

”În acest context, vă solicit să urgentați armonizarea legislației naționale cu Regulamentul CRMA al Uniunii Europene, astfel încât proiectul minier Rovina să poată demara în condiții legale, transparente și conforme cu standardele europene. Întârzierea acestei proceduri reprezintă o formă de blocaj instituțional nejustificat, cu efecte directe asupra dezvoltării economice a județului Hunedoara”, se mai arată în scrisoare.

Exploatarea Minieră Auriferă de la Certeju De Sus (Deva Gold)

Un alt proiect de importanță majoră pentru economia județului Hunedoara, exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, este astăzi blocat din cauza nepăsării și neputinței instituționale.

Licența de exploatare nr. 435/1999, pentru perimetrul Certeju de Sus, a expirat la 24 ianuarie 2025 și, în pofida procedurilor legale respectate de titular, nu a fost prelungită. În decembrie 2024, ANRM a publicat în consultare proiectul de Hotărâre de Guvern necesar prelungirii, însă totul s-a oprit în birocrație: o ședință de guvern amânată, un aviz lipsă de la Ministerul Justiției, iar un proiect de 200 de milioane de euro a fost lăsat fără rezolvare.

Această neglijență administrativă împinge Deva Gold S.A. în dificultate operațională și condamnă întreaga comunitate la stagnare. Este o situație absurdă: statul român, acționar cu 19,25% prin Minvest Deva, asistă impasibil la blocarea unui proiect din care ar fi trebuit să încaseze redevențe și să susțină dezvoltarea unei regiuni aflate în colaps economic.

Proiectul Certej înseamnă investiții de sute de milioane de euro, peste 1.000 de locuri de muncă în faza de construcție și 500 în exploatare, pentru o perioadă de 15–30 de ani. În locul acestor beneficii, susține Nistor, avem astăzi dosare blocate, termene ratate și o nouă lovitură dată județului Hunedoara, un județ care pare condamnat nu de lipsa resurselor, ci de nepăsarea statului român.

Acumularea Mihăileni de pe Râul Crișul-Alb

Obiectivul „Acumularea Mihăileni de pe râul Crișul-Alb, județul Hunedoara”: aprobată ca obiectiv de investiţii de interes naţional şi utilitate publică o investiție începută în anul 1987 și nefinalizată încă nici la aproape 40 de ani!

Deși corpul barajului a fost recepționat în martie 2022, proiectul, care se află la un stadiu de implementare de peste 90%, a intrat din nou în impas: lucrările pentru amenajarea lacului de acumulare au fost sistate în urma acțiunilor în instanță ale unei organizații de mediu, iar procesul-verbal de recepție parțială a fost ulterior revocat de Apele Române – ABA Crișuri.

”Obiectivele care stau la baza realizării acestei investiții constau în asigurarea necesarului de apă pentru populație și pentru zona industrială, producerea de energie electrică (inclusiv prin construcția de microhidrocentrale) și apărarea împotriva inundațiilor pentru un sector întins al râului Crișului Alb, respectiv Mihăileni-Gurahonț.

În acest sens, vă solicit să dispuneți măsurile necesare pentru:

  1. Asumarea de termene obligatorii pentru finalizarea tuturor componentelor rămase (amenajarea lacului, căi de acces, punere în exploatare), corelate cu finanțare asigurată.
  2. Deblocarea juridică imediată: constituirea unei celule inter-instituționale (MMAP, ANAR/ABA Crișuri, MDLPA, MJ) pentru gestionarea litigiilor și refacerea documentațiilor de avizare/autorizare conform legislației actuale, astfel încât lucrările sistate să poată fi reluate legal.
  3. Calendar public și raportare trimestrială privind stadiul fizic și financiar, cu publicarea pe site-urile MMAP/ANAR a tuturor documentelor de etapă (avize, recepții, hotărâri de instanță), până la punerea efectivă în funcțiune”, a mai spus Nistor.