Justiția captivă: cum blochează birocrația și CCR reformele penale și fiscale

Documentul subliniază că Ministerul Justiției are doar rolul de avizator în cazul propunerilor legislative care nu intră în sfera sa de competență. În cazul Legii nr. 126/2024, privind consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, Ministerul nu a putut interveni direct:

„Întucât combaterea evaziunii fiscale aparține ariei de competență a Ministerului Finanțelor, aceasta este singura instituție în măsură să evalueze și să inițieze orice act normativ de modificare a legislației existente în domeniu…”

Această delimitare strictă a competențelor poate genera întârzieri și poate împiedica adoptarea rapidă a unor modificări necesare în legislația penală și fiscală.

Proceduri complexe și birocratice

Răspunsul indică faptul că fiecare punct de vedere trebuie transmis prin multiple niveluri instituționale și validate de Secretariatul General al Guvernului:

11:33, 24.09.2025 • ACTUALITATE

CCR a amânat decizia legată de pensiile magistraţilor

06:34, 24.09.2025 • POLITICĂ

CCR dezbate nouă sesizări pe pachetul de măsuri al Guvernului. AUR acuză abuzuri, ICCJ contestă legea pensiilor magistraților

„Secretariatul General al Guvernului, prin Departamentul pentru relația cu Parlamentul, elaborează pe baza propunerilor și a observațiilor formulate de ministerele consultate proiectul punctului de vedere al Guvernului… transmite punctele de vedere adoptate de Guvern și semnate de prim-ministru la Senat și Camera Deputaților.”

Această complexitate procedurală poate duce la blocaje administrative și la întârzierea evaluării inițiativelor legislative.

Dependența de alte ministere

Succesul intervențiilor legislative depinde de cooperarea altor instituții, ceea ce poate limita eficiența Ministerului Justiției:

„Ministerul Justiției elaborează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate… analizează și avizează, după caz, proiectele de acte normative elaborate de alte ministere, exclusiv în punctul de vedere al constituționalității, legalității și tehnicii legislative.”

Blocajele instituționale pot întârzia implementarea măsurilor necesare pentru combaterea evaziunii fiscale și alte reforme strategice.

Instabilitate legislativă cauzată de deciziile Curții Constituționale

Documentul recunoaște că modificările recente ale Codului penal și ale Codului de procedură penală au fost influențate de excepții de neconstituționalitate admise de Curtea Constituțională:

„Deciziile Curții Constituționale prin admiterea unor excepții de neconstituționalitate privind dispoziții în cele două coduri au pus intervențiile cele două legi menționate sub semnul incertitudinii.”

Aceasta creează o percepție de instabilitate juridică, afectând aplicarea coerentă a legislației penale.

Comunicarea publică fragmentată

Deși documentul menționează publicarea proiectelor în Monitorul Oficial, informațiile sunt dispersate între diverse acte normative și hotărâri de guvern. Aceasta face dificilă monitorizarea deciziilor de către parlamentari, organizații civice sau cetățeni, limitând transparența procesului legislativ.

r1919A (1)