Justiție la limită: Curtea Constituțională confirmă regulile pentru cei cu venituri mici

O femeie din Timișoara a dus până la Curtea Constituțională o luptă pentru ceea ce consideră dreptul oricărui cetățean: accesul real la justiție, indiferent de venit. După patru ani de proceduri, judecătorii au decis: legea care stabilește cine poate primi ajutor public judiciar rămâne neschimbată.

O bătălie pentru șansa de a fi auzit în instanță

Carmen Grațiana Zorzon, o timișoreancă aflată într-o situație financiară dificilă, a contestat prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008, care reglementează sprijinul financiar oferit de stat celor care nu își pot permite un proces civil.

Ea a reclamat că pragurile de venit stabilite în lege — 300 lei pentru ajutor integral și 600 lei pentru ajutor parțial — au rămas neschimbate din 2008, deși între timp salariul minim pe economie a crescut de peste patru ori. „Cum poți să spui că cine câștigă 301 lei nu mai are nevoie de sprijin?”, a fost, în esență, întrebarea din spatele plângerii.

Zorzon a susținut că aceste limite depășite de timp și de inflație îi blochează accesul efectiv la justiție, mai ales atunci când onorariile avocaților pot ajunge la mii de lei. Totodată, a criticat formularea vagă din lege, potrivit căreia „ajutorul public judiciar se poate acorda”, considerând că lasă prea mult la latitudinea instanțelor decizia finală.

06:44 • POLITICĂ

Kelemen Hunor: Dacă CCR respinge reforma pensiilor magistraților, vom avea o problemă de legitimitate morală

06:22 • Justitie

Bolojan, în fața unei înfrângeri majore: CCR pregătește admiterea sesizării ÎCCJ privind pensiile magistraților

Argumentele din sala de judecată

Cazul a pornit de la Judecătoria Timișoara – Secția I civilă, unde femeia a cerut ajutor public pentru un proces. Instanța a sesizat Curtea Constituțională, dar a apreciat că legea este clară și echitabilă.

Și Ministerul Public, prin procurorul Ioana Codruța Dărângă, a cerut respingerea excepției, amintind că CCR a mai analizat aceleași articole în trecut și le-a declarat constituționale.

Ce a spus Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a analizat dosarul și a decis, în unanimitate, că articolele 8 și 16 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 respectă Constituția.

Judecătorii au subliniat că actul normativ are rolul de a facilita accesul la justiție pentru persoanele cu venituri mici, însă stabilirea limitelor de venit și a criteriilor de eligibilitate ține de opțiunea legiuitorului, nu de Curtea Constituțională.

CCR a mai notat că legea a fost, între timp, modificată prin Legea nr. 31/2023 și Legea nr. 268/2024, pentru a aduce pragurile de venit mai aproape de realitățile economice actuale. În opinia Curții, textele contestate sunt clare, previzibile și nu încalcă principiile egalității în drepturi sau ale accesului la justiție.

Decizia, definitivă și obligatorie

Prin Decizia nr. 232/2025, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția ridicată de Carmen Grațiana Zorzon, menținând valabilitatea articolelor criticate din O.U.G. nr. 51/2008. Hotărârea este definitivă și general obligatorie, urmând să fie publicată în Monitorul Oficial al României și transmisă Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă.

O decizie tehnică, cu ecou social

Deși decizia CCR nu schimbă regulile actuale, ea readuce în prim-plan o temă sensibilă: cine își mai permite să caute dreptatea în instanță?
Pentru mulți români, costurile unui proces civil rămân o barieră greu de trecut. Chiar și cu modificările recente, pragurile de venit pentru ajutorul judiciar sunt, spun unii specialiști, insuficient adaptate la nivelul real al traiului.

„Accesul la justiție nu trebuie să fie un privilegiu al celor care își permit un avocat”, spun juriștii.
Deocamdată însă, Curtea Constituțională a trasat o linie clară: legea este constituțională, dar echitatea socială rămâne o chestiune de politică publică.